Terapia Gestalt: tehnici și metode, exerciții

Terapia Gestalt, ca ramură a psihologiei clasice, prezintă în continuare un interes real. Și asta pentru că metodele sale sunt foarte diferite de cele obișnuite. Ea caută cauza problemelor nu în trecut, ci în ceea ce se întâmplă acum. Cât de eficientă este această abordare?

Ce este terapia Gestalt

Terapia Gestalt, ce este aceasta? În cuvinte scurte și simple, terapia Gestalt este una dintre direcțiile în psihologie și psihoterapie. În traducere din limba germană, termenul «Gestalt» înseamnă «imagine holistică». Este vorba de percepția unei persoane ca persoană holistică care are propriile experiențe, gânduri, experiență de viață, date fiziologice. Scopul terapiei Gestalt este de a se studia pe sine, nu de a săpa în straturile adânci ale subconștientului.

Esența terapiei Gestalt se rezumă la următoarele:

1. O persoană este responsabilă în mod independent pentru tot ceea ce face. Nu este nevoie să punem totul pe seama subconștientului.
2. Fiecare dintre noi este un individ unic. Prin urmare, nu este nevoie să ne comparăm cu cei care au obținut succesul, să ne lăsăm ghidați de opinia publică, să acționăm așa cum vor alții.

Practica terapiei Gestalt nu implică lucrul cu traumele psihologice din copilărie. Ea nu caută cauza eșecurilor în dragoste sau a problemelor în relațiile cu ceilalți în ceea ce s-a întâmplat în copilărie. Conform acestei teorii, toate dificultățile pe care le întâmpinați sunt o consecință a faptului că, la un moment dat, ați luat-o pe un drum greșit.

Această ramură a psihologiei este foarte diferită de toate celelalte. De exemplu, în ședințele obișnuite, clientul pur și simplu îi povestește psihologului despre problemele sale. În esență, acesta este un monolog în care o persoană își revarsă sufletul. Atunci când se lucrează cu un terapeut Gestalt, există un dialog, în care ambii participanți sunt considerați parteneri deplini.

Interesant este faptul că această ramură a psihologiei este criticată în mod constant. Acest lucru nu este surprinzător, deoarece este mult mai ușor să te referi la educația greșită a părinților, la ridiculizarea din partea colegilor de clasă și la alți factori care au dus în cele din urmă la eșecuri la vârsta adultă. Aproape nimeni nu va fi încântat să recunoască faptul că toate problemele sale sunt din vina sa.

Ce probleme rezolvă terapia Gestalt

În timpul ședinței, terapeutul va ajuta la rezolvarea unui număr de probleme psihologice:

1. Lipsa de înțelegere reciprocă cu părinții. Vorbim despre delictele din copilărie, lipsa de dorință de a trăi conform cerințelor impuse de aceștia sau de a deveni adult și de a părăsi familia părintească.
2. Nu s-a trăit până la capăt o situație tragică. Se poate suferi ani de zile. Dar este puțin probabil ca totul să se termine cu bine. Terapia Gestalt vă va ajuta să retrăiți încă o dată și apoi să vă eliberați de durere.
3. Viața se schimbă. Aceasta include anxietatea, teama de necunoscut, îndoielile cu privire la corectitudinea deciziei luate, nesiguranța și îndoiala de sine.
4. Dificultăți în comunicarea cu copilul dumneavoastră. O problemă dificilă care implică sentimente, interacțiunea cu adolescenții și copiii adoptivi.
5. Separarea. În această situație, terapia Gestalt va ajuta să se facă față fricii de singurătate, să se înțeleagă de ce nu este posibil să se construiască relații sănătoase.
6. Psihosomatică. Presupune lucrul cu anxietatea, stresul, depresia, precum și cu senzațiile fizice neplăcute pe care le provoacă.
7. Situații conflictuale. Certuri în familie, la serviciu, cu prietenii. Aceasta poate include, de asemenea, incapacitatea de a-și exprima propriile emoții și sentimente și de a le înțelege pe cele ale altor persoane.

Conform tehnicii terapiei Gestalt, o persoană ar trebui să pună întrebări și apoi să răspundă ea însăși la ele.

Un pic de istorie

Fondatorul terapiei Gestalt este psihiatrul și psihoterapeutul Frederick Perls. Acesta a respectat întotdeauna cu strictețe teoria personalității a lui Sigmund Freud. Dar, la un moment dat, și-a revizuit convingerile. Astfel, tehnica psihanalizei a fost completată cu psihologia Gestalt, psihodrama, existențialismul și alte metode. Ca urmare, a apărut o direcție complet nouă.

Interesant este că Perls nu a lucrat singur. Soția sa Laura Perls, Paul Goodman și Ralph Hefferlin au contribuit la crearea terapiei Gestalt. Aceștia au publicat rezultatele muncii lor comune în 1951 în cartea Gestalt Therapy: Excitement and Growth in Human Personality.

După ce s-a mutat în SUA, Perls a creat Institutul Gestalt (New York). Direcția pe care a fondat-o a devenit rapid populară. În curând, au apărut instituții pentru studierea acesteia în aproape toate marile orașe americane și, mai târziu, europene.

Au trecut șaptezeci de ani. Terapia Gestalt s-a modificat ușor. Cele mai mari schimbări au fost 2 momente:

1. Perls credea că ședințele trebuie să se desfășoare în grup. Acum, ședințele de psihoterapie se desfășoară în cea mai mare parte individual.
2. Creatorii terapiei au insistat asupra dezvoltării conflictului între terapeut și client. Ei au considerat că este o modalitate excelentă de a stabili încrederea între ei. Astăzi nu există învinuiri, grosolănii, cruzime în ședințe. Știința a devenit mai umană.

Singurul lucru care nu s-a schimbat este principiul de bază al terapiei Gestalt. Scopul său a fost și este în continuare acela de a se realiza pe sine ca persoană, unicitatea și identitatea sa.

Avantaje și dezavantaje

Singura tehnică corectă pentru studierea stării psihologice nu există. Există cele care sunt potrivite în mod specific pentru această sau acea persoană. Fiecare dintre ele are avantajele și dezavantajele sale. Terapia Gestalt nu este o excepție. Printre avantajele sale se numără:

1. Nicio restricție în ceea ce privește utilizarea vreunei metode. Există loc pentru experimentare.
2. Terapia rezolvă o gamă largă de probleme, de la găsirea sensului vieții până la dificultăți domestice.
3. Psihologul lucrează cu fiecare client în parte. El nu aplică șabloane.
4. În procesul de lucru, sunt luate în considerare punctele de vedere ale unei persoane, viziunea sa asupra lumii, principiile.
5. Specialistul merge la rezultatul de care clientul are nevoie.
6. În timpul ședinței nu se testează tehnici noi. Atenția se concentrează pe deplin asupra personalității pacientului.

Dintre dezavantajele terapiei gestalt se evidențiază dezavantajele:

1. Persoana nu primește sfaturi directe sau un plan de acțiune.
2. În timpul lucrului trebuie să se implice sentimentele, emoțiile, senzațiile. Poate fi necesar să se treacă din nou prin situații dificile.
3. Chiar și 5 ședințe nu sunt suficiente pentru a rezolva problema. Tratamentul durează mult mai mult.

Și un alt dezavantaj — eficiența depinde în mare măsură de profesionalismul psihologilor. Prin urmare, pentru a începe să lucreze, ei trebuie să urmeze o pregătire specială în terapia Gestalt.

Ce este contactul în terapia Gestalt

În centrul terapiei se află contactul. Acesta este conceptul de bază inventat de Paul Goodman. El a spus că fiecare act al unui individ constă în 4 faze, care toate împreună se numesc un ciclu. Să analizăm mai îndeaproape aceste faze.

Precontact

Esența acestei faze este că persoana își prezintă corpul ca fundal. Pe acest fundal apare o figură formată din 2 părți. Prima parte este reprezentată de nevoile fizice, cum ar fi odihna, foamea, setea. A doua parte este reprezentată de nevoile sociale, în special, dorința de a comunica cu ceilalți, de a primi satisfacție morală din dialog. Realizându-și dorințele și nevoile, pacientul permite ca fondul și figura să intre în contact.

Contactarea

Deci ați trecut de prima etapă, v-ați dat seama de nevoile dumneavoastră. Acum trebuie să căutați o modalitate de a le satisface. Dar, înainte de a face acest lucru, trebuie să aflați dacă este realist să faceți acest lucru. Și, dacă este realist, dacă veți obține în cele din urmă satisfacția corespunzătoare. Dacă nu este posibilă satisfacerea nevoii, vă întoarceți la stadiul de pre-contact.

Toate oportunitățile, energia vitală și abilitățile disponibile sunt folosite în contact. O persoană aflată în această perioadă se numește autocunoaștere. Ea evaluează în mod conștient, analizează nevoile și apoi încearcă să le satisfacă, stoarce maximul din mediul său.

Conform teoriei terapiei Gestalt, dacă o persoană este sănătoasă atât fizic, cât și psihic, va căuta o modalitate de a obține ceea ce își dorește până când o va găsi. Dacă renunță la încercările sale, contactul va fi întrerupt. Acest lucru înseamnă că persoana va trebui să meargă din nou la terapeut și să înceapă ciclul din nou.

Contact deplin

Persoana își îndeplinește nevoia.

Post-contact

Individul a experimentat satisfacția de a obține ceea ce își dorește. Acțiunea activă nu mai este necesară. Contactul poate fi încheiat. Ciclul este complet.

Exemplu ilustrativ

Modul în care se desfășoară ciclul de contact este ilustrat de exemplul unei fete care își caută un partener de viață. În faza de pre-contact, ea se gândește doar la o relație. În faza de contact, ea caută un bărbat care să îndeplinească cerințele pe care și le-a stabilit. În faza de contact deplin, începe relația propriu-zisă. În postcontact, acestea fie trec la un nou nivel, mai serios (căsătoria), fie se încheie.

Potrivit psihologilor, viața umană este o serie continuă de cicluri. Dacă acestea nu sunt întrerupte și merg până la capăt, o persoană rămâne sănătoasă din punct de vedere fizic și moral.

Cum și de ce se întrerupe contactul

Întreruperea contactului este o problemă serioasă. Pentru a ilustra, amintiți-vă exemplul de mai sus despre fată. Să spunem că ea dorește o relație, dar cu un bărbat sau chiar o femeie care nu este liber (pre-contact). În etapa de contact, lucrurile nu funcționează pentru ea. Stadiul de contact deplin se termină, de asemenea, în zadar, deoarece relația se destramă. În post-contact, unul dintre parteneri întrerupe complet interacțiunea. Nevoia fetei de a avea o familie rămâne nesatisfăcută.

Întreruperea contactului este un alt concept important al terapiei Gestalt. Există mai multe motive pentru apariția sa.

Confluență

O persoană nu reușește să stabilească limite între ea însăși și lumea din jurul ei. Ca urmare, nu își realizează nevoile, dorințele și sentimentele. Acest lucru înseamnă că acestea rămân nesatisfăcute. Este ceea ce li se întâmplă copiilor în adolescență, când se tem să fie diferiți. Sau, de exemplu, în relațiile romantice, când unul dintre parteneri este atât de absorbit de celălalt încât uită complet de propriile interese.

Confluența nu este neobișnuită în societatea de astăzi. Priviți cel puțin înregistrările din rețelele sociale, unde oamenii încearcă să demonstreze că nu sunt mai răi decât alții. Încercările de a-i convinge pe ceilalți de acest lucru sunt de cele mai multe ori nereușite. Personalitatea rămâne nemulțumită, ceea ce îi determină să stea departe de contact.

Introjecție

Acest concept este similar cu cel precedent, dar diferă prin specificitate. O persoană nu numai că nu este capabilă să stabilească granițe între ea și lumea înconjurătoare. Ea o percepe ca pe ceva legat de ea. Sentimentele, dorințele și nevoile sale se schimbă în sensul opus. Istoria este plină de exemple în care oamenii din teritoriile ocupate au devenit agresori în timpul ocupației. Un astfel de comportament le era străin, ceva greșit. Prin urmare, ei nu au obținut satisfacție din el. În consecință, ciclul a fost rupt.

Apropo, crearea termenului «introjecție» este atribuită lui Sigmund Freud.

Proiecție

Nu este similară nici cu primul, nici cu al doilea concept. În acest caz, ciclul este întrerupt în faza 2 sau 3. Eul nu intră în contact cu mediul său. Persoana crede că se descurcă bine, că interacționează ușor cu oamenii, că învață ceva nou. Dar, în realitate, lumea este neimplicată în ceea ce i se întâmplă. Prin urmare, încercările de a elimina sau de a transfera responsabilitatea către altcineva par ridicole.

Proflexia

Practic, același lucru ca și proiecția. Doar satisfacerea nevoilor pe care o persoană le caută în lumea sa interioară. El crede că în acest fel se îmbunătățește, se dezvoltă ca persoană. Aceste gânduri sunt departe de realitate. Din exterior, se pare chiar că individul suferă de autism. El se închide în el însuși, trăiește în subconștientul său.

Egoism

Aceasta este o formă dureroasă de proflexie. Scufundându-se în lumea interioară, o persoană devine incapabilă să își evalueze în mod adecvat capacitățile și abilitățile. El se consideră mai bun decât alții. Acest lucru duce la apariția narcisismului. Eul crede că își poate satisface singur toate nevoile.

Deflexiune

Ce este? În cuvinte simple, este o pierdere a funcției egoului. Sentimentele, emoțiile și experiențele unei persoane se încadrează într-o zonă care nu are nimic de-a face cu lumea sa interioară sau exterioară. Din această cauză, eul iese din realitate, cade în raționamente abstracte, se complace în vise și fantezii.

Principalele principii ale terapiei

Terapia Gestalt în practica clinică se bazează pe o serie de principii:

1. «Acum». Terapeutul se concentrează pe ceea ce se întâmplă în interiorul persoanei în momentul prezent, pe modul în care aceasta interacționează cu mediul înconjurător. Pacientului trebuie să i se spună tot ceea ce i s-a întâmplat.
2. «Eu și tu». Psihologul încurajează persoana să stabilească un contact între ea și lumea înconjurătoare. Procesul se numește contratransfer. Este deosebit de eficient în ședințele de grup. Participanții trebuie să descrie problema cât mai exact posibil, să îi dea un contur. De exemplu, fraza «Am fost abandonat de toată lumea» trebuie înlocuită cu o poveste despre cine anume m-a abandonat, în ce circumstanțe etc.
3. Subiectivarea. Acest principiu este similar cu cel precedent. Numai că funcționează într-o direcție diferită — cu lumea interioară. O persoană trebuie să realizeze că, de multe ori, este ea însăși vinovată pentru problemele sale. În această etapă nu este necesar să spună în general «mă simt rău». Este necesar să fie specific: «Eu însumi am făcut și continui să mă fac să mă simt rău». Acest lucru îl va ajuta să devină independent, responsabil.

Mai există un alt principiu — principiul continuității sau al continuității. Acesta ne învață să ne percepem pe noi înșine ca pe o persoană întreagă care are dreptul la experiențe, sentimente, emoții. Acestea ar trebui să fie înțelese, experimentate, exprimate. Acest lucru vă va ajuta să vă înțelegeți lumea interioară, să vă evaluați și să vă analizați gândurile și acțiunile. Ca urmare, veți învăța să vă înțelegeți nu numai pe voi înșivă, ci și pe cei din jurul vostru.

Principala întrebare a principiului continuumului este «ce și cum». El este cel care distinge metodele terapiei Gestalt de alte ramuri ale psihologiei.

Principalele tehnici

Tehnicile terapiei Gestalt ajută la realizarea în practică a principiilor de mai sus:

1. O persoană vorbește doar despre problemă, fapte, fără a intra în argumente lungi. De exemplu, în loc să vorbiți despre un soț rău, ar trebui să spuneți ce anume este atât de rău, cum a jignit.
2. Toate declarațiile, fără excepție, trebuie să fie directe, fără ghicitori sau înțelesuri ascunse. În loc de «Viața mea este ca o telenovelă», ar trebui să spuneți ce anume vi s-a întâmplat.

Tehnica de auto-exprimare este folosită în timpul sesiunii. Aceasta este o modalitate excelentă de a crește stima de sine. Ea presupune recitarea aceleiași afirmații, ceea ce vă va ajuta în cele din urmă să deveniți mai încrezător în dumneavoastră. Un exemplu clar este: «Arăt foarte bine pentru anii mei», «În acest domeniu sunt cel mai bun specialist».

Scopul principal al tuturor tehnicilor este de a ajuta o persoană să se realizeze pe sine ca persoană întreagă. Până când acest lucru nu se va întâmpla, el va rupe ciclul de contact de fiecare dată. Și, prin urmare, nu va reuși niciodată să-și satisfacă nevoile.

Etapele terapiei Gestalt

De obicei, o ședință este alcătuită din mai multe părți:

1. Psihoterapeutul stă pur și simplu lângă pacient, îl ascultă și, în același timp, ia notițe despre ceea ce consideră că sunt puncte importante. Pe baza notițelor, el decide dacă trebuie să folosească metode corective.
2. Concentrarea pe sentimente. Specialistul acordă atenție sentimentelor și emoțiilor pacientului. Datorită acestui fapt, el îl ajută să stabilească o interacțiune cu el însuși.
3. Întrebări. Pe tot parcursul ședinței, terapeutul îi pune persoanei întrebări directe, clare, în care nu există nicio judecată sau reproș. Este important ca pacientul să răspundă cu sinceritate, cu încredere și, de preferință, în propoziții de un singur cuvânt. O astfel de conversație crește eficiența terapiei.

Ultima etapă se numește feedback. Acesta reprezintă răspunsul terapeutului la emoțiile clientului. Este o parte reciproc avantajoasă a lucrului, permițând o cunoaștere de sine mai profundă atât pentru client, cât și pentru terapeut.

Tehnici de terapie Gestalt

Terapeutul Gestalt folosește mai multe tehnici sau exerciții în timp ce lucrează cu clientul. Iată câteva dintre ele:

1. «Scaunul fierbinte». Se realizează în cadrul ședințelor de grup. Mai multe scaune trebuie așezate într-un cerc. Și unul în centru. Pe el se așează pe rând, dar numai la alegere. Persoana care ocupă acest scaun ar trebui să vorbească despre ceea ce îl interesează, despre experiențele sale. De asemenea, ar trebui să răspundă la întrebările celor din jurul său. Acest lucru ar trebui să fie făcut cât mai sincer și mai adevărat posibil.
2. «Două roluri». Vizavi de «scaunul fierbinte» este necesar să se pună un altul, gol. O persoană trebuie să-și imagineze că vizavi de el stă cel cu care are un conflict. În același timp, își va schimba rolul, trecând dintr-un loc în altul, vorbind atât în numele său, cât și al inamicului. Acest lucru va ajuta la înțelegerea naturii conflictului. Terapeutul nu intervine în acest proces, observându-l din exterior.
3. «Aici și acum». Participanții la grupul terapeutic discută problemele care îi privesc în momentul actual. Dacă cineva încearcă să se întoarcă în trecut, este oprit.

O altă tehnică destul de eficientă este «Acum sunt conștient». În timpul conversației cu psihoterapeutul, pacientul trebuie să repete constant această frază. Aceasta îl va ajuta să își analizeze starea actuală, pentru a vedea ce anume trebuie schimbat.

Dacă este posibil să se lucreze în mod independent

Opțiunea ideală este de a efectua terapia Gestalt în cabinetul unui psihoterapeut. Dar, dacă doriți, puteți încerca să lucrați pe cont propriu. În cartea «Tehnici de terapie Gestalt pentru fiecare zi. Asumați-vă riscul de a fi în viață» Ya. Starak, T. Kay și J. Oldheim sugerează efectuarea unui număr de exerciții simple. În fiecare zi câte unul nou.

Să spunem că începeți de luni. Planul de acțiune arată astfel:

1. Împărțiți-i pe toți cei din jurul vostru în persoane utile și persoane dăunătoare.
2. Marți, gândiți-vă dacă există valoare în relațiile dăunătoare.
3. Miercuri, gândește-te la valoarea acestor relații în viața ta.
4. Joi, imaginați-vă consecințele ruperii unei relații dăunătoare.
5. Vineri, angajați-vă în a critica persoana care vă distruge viața.
6. Sâmbătă, gândiți-vă la modalitățile prin care veți pedepsi persoana menționată în paragraful anterior.

Duminică, luați o zi liberă de la serviciu.

Concluzie

Deci, ce este terapia Gestalt? Este soluționarea problemelor prin realizarea de sine, a sentimentelor, nevoilor, dorințelor, a sentimentelor și dorințelor. Potrivit acestei ramuri a psihologiei, sursa problemelor este persoana însăși, nu copilăria, educația, circumstanțele. Metodele de tratament ale terapeutului sunt foarte eficiente. Dar numai în cazurile în care o persoană dorește cu adevărat să primească ajutor