Stresul este un răspuns al organismului la factorii psihotraumatici. Spre deosebire de stres, care mobilizează forța și energia, distress-ul duce la o estompare a activității nervoase, la apatie și la un sentiment de neputință. Ea afectează în mod negativ sistemul nervos și sănătatea fiziologică. Puteți scăpa de ea pe cont propriu, dar în cazurile grave este mai bine să vă adresați unui specialist.
Cuprins
Definiția conceptului
Autorul termenului «distress» este Hans Sellier. În psihologie, distress este, prin definiție, ultima etapă a stresului. Ea apare ca răspuns la o situație psihotraumatică, când forțele de apărare ale unei persoane se epuizează. Este asemănătoare cu starea de afect în ceea ce privește caracteristicile psihice, dar în ceea ce privește durata este similară cu starea de spirit. Adică, pentru o perioadă destul de lungă de timp o persoană experimentează sentimente foarte puternice care perturbă activitatea organismului.
Distingerea stresului de suferință
Stresul mobilizează forțele și ne obligă să acționăm. Stresul duce la epuizare psihică și la conștientizarea propriei neputințe. Există și alte diferențe între stres și suferință:
- Stresul este mai des util decât dăunător. Starea de angoasă este uneori chiar periculoasă pentru sănătate și viață.
- Stresul este o stare normală pentru o persoană care duce o viață plină și activă. Distresul este mai degrabă o stare anormală.
- În stres, o persoană simte o explozie de energie și o dorință de a acționa. În distress — experimentează emoții negative, apatie și descurajare.
Cauzele apariției
Distresul se dezvoltă din cauza stresului. Ea apare fie ca urmare a unor șocuri grave, fie în legătură cu dificultăți minore de viață care au un caracter sistematic. Cele mai frecvente motive de formare a angoasei sunt următoarele:
- pierderea unei persoane dragi;
- probleme de sănătate care vă epuizează treptat;
- pierderea mobilității;
- conflicte constante cu cei dragi sau la locul de muncă;
- concedierea de la locul de muncă;
- vătămări fizice grave care limitează activitățile și provoacă dureri;
- dificultăți financiare persistente;
- schimbarea locului de muncă, de studii sau de reședință;
- schimbarea bruscă a stilului de viață.
Merită să știm că formarea sau nu a stresului depinde în primul rând de caracteristicile psihologice individuale ale individului. Pentru unul, conflictele constante vor provoca traume psihologice și dezvoltarea distresului, iar celălalt va înceta pur și simplu să mai acorde atenție cuiva care este neplăcut și provoacă în mod constant certuri.
Tipuri
După durată, suferința poate fi cronică și pe termen scurt. Prima este cel mai adesea rezultatul unei experiențe îndelungate de necazuri. Cea de-a doua se dezvoltă rapid ca urmare a unui eveniment recent și trece la fel de repede.
În funcție de cauza suferinței se împarte în două tipuri:
- Fiziologică. Legate de probleme corporale: leziuni, boli, efort fizic excesiv, necesitatea de a urma repaus la pat sau o dietă cu o listă foarte limitată de produse permise.
- Psihologică. Apare ca urmare a unor probleme psihologice: fobii, idei iluzorii despre lumea din jur, complexe și probleme de comunicare.
- Nervos. Formată pe fondul nevrozelor cauzate de o puternică tensiune internă.
Într-o categorie separată, psihologii disting suferința copilului, care este împărțită în mai multe subtipuri:
- Emotional. Associated with excessively high levels of anxiety and heightened worries about their successes and failures.
- Examination. Arises as a result of the expectation of evaluation for their work.
- Information-temporal. It is manifested in children who constantly lack time to assimilate all the information offered and perform all the tasks.
- Communicative. Related to the teacher’s inability to build competent communication with the class or individual children.
- Frustration. Occurs in the case of systematically unfair attitude of the teacher to the child.
Signs
Acute and chronic distress is manifested by different symptoms.
Signs of short-term distress:
- sudden spike in blood pressure;
- irregular, rapid breathing;
- pale skin or red patches;
- chills and shivering;
- increased sweating;
- a feeling of nausea and a lump in the throat;
- various painful sensations in the body.
Symptoms of chronic distress may include the following signs:
- Changes in appetite and taste preferences;
- the emergence or exacerbation of manifestations of addictions;
- fading interest in previously interesting activities: hobbies, work, sex and socializing;
- a person stops striving to change his or her life for the better, this is expressed in apathy, despondency and passivity.
- probleme de somn, probleme de memorie. Iritabilitate, absenteism, neliniște excesivă și agitație fără motive semnificative.
- Scăderea capacității cognitive și a concentrării.
Prevenire și tratament
Pentru a preveni suferința, este important să aflați despre factorii care pot provoca dezvoltarea acesteia la o anumită persoană și să încercați să scăpați treptat de ei.
Problemele pe scară largă ale țării și ale lumii, care afectează calitatea vieții, o persoană nu poate schimba. Rămâne să le accepte și să încerce să le devalorizeze pentru sine.
Problemele la locul de muncă, conflictele din familie și dificultățile financiare sunt supuse influenței individului, pe care îl deranjează. Este important să scăpați la timp de un soț tiran, de un șef-samodur și de o muncă prea prost plătită.
Pentru a reduce la minimum probabilitatea de a dezvolta suferință, trebuie să vă îmbunătățiți propria rezistență la stres. Pentru a face acest lucru, puteți efectua acțiuni simple:
- oferiți-vă suficientă activitate fizică;
- odihniți-vă suficient de mult;
- învățați să spuneți «nu» fără să aveți mustrări de conștiință ulterioare;
- găsiți-vă un hobby care să vă ajute să vă relaxați și să vă distragă atenția de la gândurile neplăcute;
- distingeți între prieteniile, relațiile de muncă și cele de familie;
- învățați să nu lăsați pe nimeni să vă jignească sau să vă insulte;
- învățați să priviți problemele din exterior, folosind raționalitatea;
- asigurați-vă că renunțați la emoțiile negative;
- învățați tehnici simple de reducere a stresului.
Aceleași metode funcționează și atunci când lucrați pentru a scăpa de stres. În același timp, dacă vă simțiți incapabil să faceți față singur problemei, este important să contactați la timp un medic. Acesta vă va prescrie un tratament adecvat. Cea mai eficientă este metoda de psihoterapie. Cu suferința în cele mai multe cazuri, se utilizează terapia Gestalt, terapia cognitivă, formarea încrederii în sine, consilierea psihoterapeutică individuală și de grup. În cazurile severe, se prescrie un tratament medicamentos, constând în nootrope, antidepresive și tranchilizante.
Concluzie
Stresul — ce este? Aceasta este o stare patologică a psihicului, care apare ca răspuns la o traumă psihică sau ca urmare a expunerii prelungite la factori negativi asupra sistemului nervos. Ea are un impact negativ atât asupra psihicului, cât și asupra stării fiziologice a unei persoane. Prevenirea constă în creșterea nivelului de rezistență la stres, iar tratamentul constă în a scăpa de adevăratele cauze ale suferinței.