Sindromul vieții amânate este o afecțiune care poate duce la depresie și nevroză. Obiceiul de a pune viața în așteptare ne poate consuma pe furiș cei mai buni ani, lăsând în urmă tone de frustrări. Haideți să vorbim despre cum să combatem sindromul vieții amânate și să ne bucurăm de prezent astăzi.
«În curând vom trăi» — aceasta este fraza de care trebuie să ne ferim, dacă se strecoară adesea în conversații. Nu trebuie să așteptați să vă cumpărați un apartament nou, o mașină sau o căsătorie pentru a fi fericiți astăzi. Pur și simplu trăiți. Iar dacă este extrem de dificil să faceți acest lucru, căutați originile problemei în copilărie. Vă amintiți cuvintele părinților dumneavoastră: «Când vei fi mare, vei putea face așa și așa, dar deocamdată fă așa» sau «Termină institutul, apoi fă ce vrei, dar deocamdată gândește-te la studii, noi știm mai bine»? Fiecare a avut propriile fraze de «datorie», dar esența nu se schimbă.
De multe ori, părinții își conving ei înșiși copilul că trebuie să fie răbdător acum pentru a fi fericit sau liber. Să aștepte un anumit moment, să amâne prezentul pentru mai târziu. De aici apare viața amânată. Acest lucru nu înseamnă că rudele îți doresc răul, doar că te privează inconștient de un prezent fericit.
Cuprins
Sindromul vieții amânate — ce este și cum se manifestă
Sindromul vieții amânate nu este o boală sau o patologie, dar acest lucru nu îl face mai puțin periculos. Dr. Vladimir Serkin a fost primul care a făcut cercetări despre această afecțiune. El a constatat că 90% din populația nordică a țării trăiește cu această tulburare. Ei explică acest lucru spunând că vor să îmbunătățească condițiile climatice și numai atunci vor putea deveni oameni fericiți.
Pot adăuga că am trăit o perioadă de timp în Orientul Îndepărtat, unde condițiile climatice sunt mai aspre decât în sudul cu care sunt obișnuit. M-am surprins gândind în același mod și, cu timpul, am dobândit sindromul vieții întârziate. Tot ceea ce vreau să spun este că condițiile climatice joacă un rol imens pentru o persoană și nu sunt mai puțin importante decât stabilitatea financiară. Așadar, faptul că 9 din 10 persoane din nord suferă de acest sindrom nu m-a surprins. Confruntarea cu el este dificilă, dar posibilă.
În procesul de cercetare a lui V. Serkin, fiecare persoană a spus un singur lucru: fericirea va începe dincolo de pragul trecutului, de îndată ce vremea se îmbunătățește, viața se joacă cu culori noi și fericirea umple casa. Participanții la studiu au văzut o singură cale de ieșire — să se mute în altă regiune, altfel fericirea nu se va întâmpla. Nimeni nu a vorbit despre faptul că este fericit în căsnicie sau că își iubește copiii. Nu au observat evenimentele bune, deoarece au luat o decizie fermă — să amâne bucuria «pentru mai târziu».
O situație similară se observă la fetele tinere, frumoase, care au totul pentru a fi fericite aici și acum. Dar doamnele sunt convinse că vor fi fericite doar în căsătorie, iar până când nu se primește cererea în căsătorie, totul este rău, există doar o așteptare chinuitoare. «Mă voi căsători…», — gândesc fetele, — «atunci voi trăi într-un mod nou». Dar cum arată acest «nou mod», încă nu s-au gândit la ce anume.
De ce apare sindromul vieții amânate?
Dorința de a scrie un proiect al propriei realități este mare, nu-i așa? Responsabilitatea este mult mai mică, iar proiectul în sine este reconfortant, oferind speranțe pentru un viitor luminos. Sindromul vieții amânate apare în cele mai multe cazuri din teama de responsabilitate. Din copilărie, o persoană se obișnuiește cu ideea că ar trebui să aștepte, să nu ia decizii, totul se va rezolva mai târziu. Apoi, această poziție devine obișnuită.
Există un alt factor fundamental — tradițiile culturale. Popoarele slave au o tendință conform căreia, de dragul unui viitor fericit (nu întotdeauna al tău, adesea al noilor generații), trebuie să suferi. Se formează legende despre «venirea unei vieți mai bune». La nivel subconștient este insuflat faptul că trebuie să suferi acum, pentru ca mai târziu să fie bine.
Dispozițiile materiale ale unei persoane ocupă un loc special în formarea sindromului vieții amânate. Acum, practic fiecare persoană de pe Pământ folosește rețelele sociale. Există o propagandă activă a vieții luxoase. Firește, sunt necesari bani considerabili pentru a crea astfel de condiții. Oamenii cu venituri mici visează la un singur lucru — să se îmbogățească. Și până când acest lucru nu se întâmplă, ei nu observă evenimentele vesele.
Toți oamenii pun viața în așteptare. Acesta este flagelul modernității, este dificil de rezolvat. Poate fi atât un profesor, cât și un muncitor obișnuit, atât o femeie tânără și frumoasă, cât și o pensionară.
Există 2 cauze principale ale acestui sindrom. Să le luăm în considerare în detaliu.
Respingerea de către o persoană din viața reală
Napoleon I Bonaparte spunea: «Am o aversiune față de iluzii: de aceea accept lumea așa cum este». Împăratul francez nu avea în mod clar nicio șansă să dobândească sindromul vieții amânate. Dar nu toți oamenii sunt atât de puternici.
Ne place să visăm. Încă din copilărie, ne imaginăm ca adulți. Se întâmplă adesea ca fanteziile din copilărie să nu fie similare cu realitatea. Nu este întotdeauna rău, doar că nu este așa cum este în visele noastre. Și începe nemulțumirea: munca, deși este stabilă, bine plătită, mașina nu este de aceeași culoare, casa nu este pe strada potrivită. În principiu, nu este critic, dar în cele din urmă se dovedește că o persoană trăiește viața greșită. Este important să vă dați seama că trăiți aici și acum, totul este în mâinile voastre. Dacă există ceva de reparat, de schimbat, faceți-o. Nu este nevoie să așteptați vremea. Nimic nu se va întâmpla fără participarea ta.
Ce să faci dacă ești încă nemulțumit de viața ta actuală, amână un viitor fericit pentru mai târziu:
- Schimbați realitatea astfel încât să vă convină, nu vă temeți de schimbare.
- Încetinește, nu fi atât de exigent cu tine însuți.
Dacă nu ești pregătit pentru schimbări drastice, acționează pas cu pas, planifică schimbările.
Căutarea excesivă a rezultatelor în timp ce ignorați procesul
Este un lucru obișnuit. Ne concentrăm prea mult pe obiectivul viitor și ignorăm procesul în sine. De exemplu, o familie tânără economisește pentru propria casă. Tot felul de câștiguri, poate chiar muncă în orașe diferite, condiții de trai insuportabile. Scopul este important și astfel chinul este justificat. Tinerii uită să trăiască în prezent, să se bucure de viață. Și este și mai teribil atunci când scopul se îndepărtează tot mai mult, salariile scad, prețurile proprietăților cresc, începe depresia.
Acest lucru nu înseamnă că este mai bine să trăiești fără scop, bineînțeles că nu. Este important să vedem frumusețea prezentului, indiferent de situație. Acordă-ți zile de «descărcare», chiar și atunci când ești în modul de austeritate severă. Permiteți-vă să vă relaxați, să vă odihniți. Dacă sunteți sănătoși — este deja un motiv să spuneți mulțumesc Universului. Fiecare zi este o nouă oportunitate, nu uitați asta.
Semne că ai sindromul vieții întârziate
Puteți să vă diagnosticați cu sindromul vieții amânate. Este important să înțelegeți că este necesar să aveți un obiectiv, dar să vă ascundeți de viitor și de prezent în umbra acelui obiectiv este inacceptabil. Tulburarea constă în acest lucru: vă închideți față de prezent, prevestind un viitor fericit doar dacă obiectivul este atins. Uneori, acest scop nu poate fi atins a priori. De exemplu, o persoană a planificat să devină bogată cu ajutorul câștigurilor la loterie. El este conștient de faptul că șansele sunt mici, dar amână fericirea pentru mai târziu. Doar în cazul în care va câștiga, va trăi așa cum și-a dorit de mult timp.
Așadar, principalele semne ale unei vieți amânate:
- folosiți adesea cuvintele: «atunci vom trăi…», «acum nu este momentul, dar în curând…», «trebuie să aveți răbdare și apoi…»;
- obiectivul tău este irealizabil în viața reală sau șansele sunt neglijabile;
- amâni bucuria «pentru mai târziu», deoarece te îndrepți constant spre obiectivul tău.
Prioritizează-ți corect obiectivele, recunoaște-ți cu sinceritate dacă depistezi o problemă în tine însuți.
Cele trei etape ale sindromului
Viața amânată are 3 etape. Dacă intenționați să-l combateți, înarmați-vă cu următoarele informații:
- În prima etapă, o persoană are îndoieli. Își pune din ce în ce mai des întrebarea: de ce trăiesc și fac ceva? Totul pentru că își dă seama de nevoia de schimbare.
- În cea de-a doua etapă, devine clar ce trebuie schimbat. Persoana își stabilește un obiectiv și face un plan pentru a-l atinge.
- În cea de-a treia etapă, trebuie luată o decizie. Cu cât durează mai mult, cu atât mai greu va fi să se decidă să facă schimbări drastice.
Începeți să acționați fără ezitare. Nu amânați pentru mâine ceea ce puteți face astăzi. Gândiți-vă la ce afacere ați amânat în mod constant. Poate că este vorba de a cumpăra ceva pentru casă din cauza unei mutări planificate. Dar mutarea nu are loc din cauza lipsei unei case noi. Este un cerc vicios. Lasă îndoielile deoparte și cumpără ceea ce vrei. Dă o lovitură împotriva sindromului vieții amânate.
Căutați modalități de a vă atinge obiectivele fără scuze. Nu vreți să vă puneți visele în așteptare. Să spunem că vrei să înveți o limbă străină, dar deplasarea la cursuri este departe, așa că aștepți să îți cumperi o mașină. Există lecții online, nu renunțați. Stabiliți obiective care sunt realizabile și cu termen limită. Asta nu înseamnă că visele trebuie să fie cu picioarele pe pământ, nu coborâți ștacheta. Este timpul să te maturizezi și să realizezi că a avea fantezii nu este suficient, trebuie să planifici și să acționezi.
Cum să vă tratați
Cum să nu mai amâni? În primul rând, spuneți da vieții. Lasă experiențele noi să intre în lumea ta, bucură-te de fiecare zi.
Începeți să tratați sindromul vieții întârziate cu pași simpli:
- Faceți ceva ce vă place. Învățați o profesie la care ați visat dintotdeauna sau mutați-vă în orașul visurilor dumneavoastră. Faceți ceva ce v-ați dorit să faceți de mult timp.
- Ajustați planurile. Nu trebuie să fii un perfecționist. Există momente în care să te muți deodată, de exemplu, la New York nu va funcționa. Stabiliți obiectivele pas cu pas, atingeți-le.
- Acceptați-vă viața. Analizați evenimentele curente. Sunt atât de plictisitoare și lipsite de bucurie pe cât credeți?
De asemenea, învățați să păstrați un echilibru. Gândiți-vă nu numai la muncă, la bani, ci și la relaxare.
Faza pregătitoare
Aveți puterea de a vă vindeca singuri de sindromul vieții întârziate. Acordați o atenție deosebită etapei de pregătire. Cel mai important lucru este să acceptați și să realizați că există o problemă. Al doilea lucru este să începeți să o combateți. La început nu va fi ușor, dar cu timpul veți vedea impactul pozitiv al terapiei, vă veți da seama de justețea acțiunii dumneavoastră.
Viața mea este pe primul loc
Trăim astăzi, aici, acum. După cum se pare, oricine poate fi «infectat» cu sindromul vieții amânate. Nesiguranța, frica, teama de asumare a responsabilității — aliații săi fideli. Luați ca regulă: «viața mea este pe primul loc». Nu lăsați pe nimeni să o conducă, să vă inspire nesiguranță. Doar așa veți rămâne în siguranță.
Nevoia de sprijin psihoterapeutic
Un psihoterapeut este un profesionist care se ocupă cu tratamentul tulburărilor emoționale și psihologice. Sindromul vieții amânate creează iluzii care sunt greu de combătut. Uneori, dependența de ele este aceeași cu cea de droguri sau de alcool. Lumea vie a viselor vă atrage. Nu toată lumea poate face față problemei pe cont propriu.
Tratamentul cu ajutorul unui psiholog este normal, nu vă jenați. Sunteți gata să trăiți fericit și nu intenționați să mai amânați bucuria, așa că vă adresați medicului pentru ajutor. Un astfel de zel merită respect.
Sfaturi practice
Proverb chinezesc: «Fă-o acum. Viitorul nu este promis nimănui». Cuvinte înțelepte. Pot exista o mulțime de sfaturi practice, dar ideea este una singură: fiți fericiți aici și acum. Nimeni nu știe dinainte câte zile fericite îi rezervă soarta. Sindromul vieții amânate îți fură fericirea. Nu vă lăsați păcăliți de trucurile lumii viselor și de ambalajele colorate ale iluziilor. Totuși, câteva sfaturi pentru cei care au ajuns pe picior de război cu sindromul vieții amânate nu strică:
- Ridicați-vă în fiecare zi pe «acel» picior. Nu vă grăbiți să alergați, acordați gândurilor voastre cel puțin 5 minute dimineața, ascultați-vă.
- Planificați fiecare zi. Obiectivele pe termen lung sunt bune, dar satisfacția fiecărei zile este importantă.
- Oferiți-vă cadouri frumoase. Începeți cel puțin de două ori pe săptămână. Aduceți pozitivitate în viața dumneavoastră.
- Seara, înainte de a merge la culcare, analizați ziua, notați cel puțin 3 evenimente care v-au făcut să zâmbiți.
Folosiți aceste sfaturi simple și în curând veți vedea că sindromul vieții amânate este învins.
Concluzie
Sindromul vieții amânate vă împiedică să trăiți o viață fericită — este un fapt. Majoritatea oamenilor îl au și poate că tu nu faci excepție. Acesta nu este un motiv pentru a renunța. Aveți tot ce vă trebuie pentru a trăi o viață fericită aici, acum. Îți poți face familia fericită în fiecare zi.
Mergeți înainte, spre o viață nouă, unde nu mai este loc pentru vise și iluzii, unde există doar un prezent fericit și bucurie în fiecare zi. Iubește-te pe tine însuți, iubește-ți viața, iar aceasta îți va fi reciprocă. Fă primul pas și vei fi de neoprit. Sindromul vieții amânate nu este pentru tine, iar tu înțelegi clar acest lucru dacă citești acum acest articol. Îți doresc mult noroc, fii curajos, fericirea este aici, doar privește în jurul tău!