Sănătatea psihologică a familiei este o stare în care fiecare dintre membrii unității societății se simte confortabil să fie alături de cei dragi lor. Aceasta reprezintă relații armonioase, comunitate de interese, capacitatea de a fi de acord și de a interacționa unii cu alții.
Ce componente alcătuiesc sănătatea psihologică a familiei? Există doar trei dintre ele:
- Valorile. Conștientizarea propriei valori și dorința de a vedea binele în orice persoană, mai ales în rândul celor dragi.
- Instrumente. Capacitatea de a reflecta și de a înțelege motivele, motivele și rezultatele faptelor altor persoane și ale propriei persoane, discutarea problemelor unul cu celălalt.
- Motivație și nevoi. Face din familie un subiect al societății, care este capabil să-și asume responsabilitatea și să depășească în mod independent dificultățile.
Fiecare dintre componente trebuie să fie prezentă într-o familie sănătoasă, altfel nu poate fi numită astfel.
Cuprins
Nivelurile de sănătate psihologică a unei familii
Nivelurile de sănătate psihologică a familiei pot fi rezumate în tabel:
| Urgent și important. Lucruri care nu pot fi amânate nici măcar pentru o secundă: predarea unui proiect de lucru, mersul la medic în caz de durere acută. | Important și nu urgent. Aceste lucruri pot fi amânate cu 1-2 zile. Exemplu de lucruri de făcut: control anual preventiv la dentist. |
|---|---|
| Nu este important și nu este urgent. Acestea sunt consumatoare de timp: derularea fără scop a feed-urilor de social media, pauzele de fumat și petrecerile frecvente de ceai fără scop cu colegii. Toate acestea trebuie eliminate. | Urgente și neimportante. Puteți refuza în siguranță să faceți aceste lucruri, le puteți delega altcuiva sau le puteți face numai după ce v-ați rezolvat toate treburile. Acestea includ solicitări urgente, dar neimportante pentru tine, de la prieteni, colegi. |
Nivelul de sănătate psihologică a unei familii depinde în primul rând de nivelul de dezvoltare personală al fiecăruia dintre membrii săi. Cu cât mai mulți oameni conștienți și responsabili trăiesc în celula societății, cu atât aceasta poate fi considerată mai puternică și mai sănătoasă.
Criterii de sănătate psihologică a unei familii
V.S. Torokhtii numește cinci criterii care determină sănătatea psihologică a unei familii.
- Similitudinea valorilor familiale între soți. Fiecare persoană are propriile idei despre familie, reguli de comportament în cadrul acesteia, principii, precum și concepte despre relații și modalități de interacțiune. Cu cât punctele de vedere și conceptele coincid mai mult la soți și copii, cu atât mai sănătoasă din punct de vedere psihologic poate fi numită o celulă a societății. Atunci când sub același acoperiș se află persoane cu principii opuse, apar conflicte grave, care amenință dezintegrarea completă a relației.
- Coerența funcțiilor și a rolurilor. Acesta este nivelul de dezvoltare a mecanismelor de interacțiune în cadrul grupului: sprijin reciproc, înțelegere reciprocă, încredere reciprocă și toleranță reciprocă. Acesta este un criteriu care determină sincronizarea activității rudelor în funcție de cine are nevoie de ajutor în acel moment și cine îl poate oferi. Cu cât sunt mai multe interconexiuni între membrii familiei, cu atât familia este mai stabilă și mai stabilă.
- Adecvarea rolului social. Structura familiei implică faptul că fiecare membru al familiei are un anumit tip de rol pe care îl îndeplinește. De exemplu, tatăl poate fi liderul, mama poate fi gazda, iar copiii pot fi ajutoarele. Problemele apar atunci când percepția personală a unei persoane despre sine nu coincide cu rolul care i-a fost atribuit, de exemplu: mama vrea să fie liderul. În acest caz, conflictele sunt inevitabile, reducând nivelul de sănătate psihologică a familiei.
- Satisfacția emoțională. Acesta este un criteriu care demonstrează nivelul de respect reciproc și de acceptare reciprocă. O familie sănătoasă se caracterizează printr-un grad ridicat de apropiere emoțională, care se realizează prin activități comune și prin atingerea unor rezultate comune ale familiei.
- Adaptabilitatea în cadrul familiei. Aceasta este capacitatea adulților din unitatea societății de a se adapta la diferite situații care o afectează: bucurii și pierderi, oboseală și tensiune, activitate crescută a copiilor și probleme externe. Capacitatea de a menține un mediu confortabil și un fond emoțional binevoitor este un factor important care determină sănătatea.
Factori de risc
Factorii de risc pentru încălcarea sănătății psihologice a familiei pot fi următorii:
- Motivație inadecvată pentru căsătorie. Celula societății, creată din cauza unei sarcini neașteptate, la insistența părinților sau din teama de a fi singur la bătrânețe, este rareori sănătoasă. Acest lucru se datorează faptului că, în astfel de cazuri, oamenii nu sunt adesea dispuși să facă compromisuri și caută doar să-și satisfacă propriile nevoi, fără să se gândească la partener.
- Nesatisfacerea nevoilor de bază: nutriție, somn, siguranță, sex. Dacă unul dintre soți nu doarme în mod constant suficient sau nu se simte în siguranță, se acumulează mai întâi tensiunea personală, iar apoi este inevitabil să devină o tensiune familială. Atunci când fiecare dintre cei din casă are grijă de celălalt și de satisfacerea nevoilor vitale ale acestuia, se reduce riscul apariției problemelor legate de sănătatea psihologică a familiei.
- Lipsa mecanismelor de bază de interacțiune în familie. Printre acestea se numără asistența reciprocă, înțelegerea reciprocă, acceptarea reciprocă, unitatea metodelor de creștere a copiilor, similitudinea pozițiilor de viziune asupra lumii, străduința de autoperfecționare. În absența interacțiunilor voluntare, nivelul de sănătate psihologică este, de asemenea, redus semnificativ.
- Valori și concepte familiale opuse. De exemplu, unul dintre soți consideră că este suficient să aibă un copil, iar al doilea — cel puțin patru. Pe acest teren, conflictele constante vor submina treptat sănătatea psihologică a familiei.
- Nivel scăzut de dezvoltare personală a soților. Dacă soții nu știu cum să negocieze și să rezolve conflictele la nivel de cooperare, nivelul sănătății psihologice a familiei va fi, de asemenea, scăzut.
Concluzie
Starea de bunăstare psihologică mentală a unei familii se numește sănătate psihologică a acesteia. O familie sănătoasă este un grup restrâns de persoane în care fiecare dintre membrii săi este apreciat și în care se creează un echilibru sănătos între nevoile lor și cele ale celorlalți membri ai familiei.