Expresia «criza de la mijlocul vieții» a auzit toată lumea. Unii cred că problema va trece. Alții se tem de debutul unei perioade dificile. Ea poate avea loc în mod acut sau aproape imperceptibil.
Se întâmplă atât la bărbați, cât și la femei, doar că manifestările sunt ușor diferite. Criza apare între 35 și 55 de ani. Vârsta depinde de mulți parametri, în special de particularitățile psihicului.
Despre simptomele, semnele și cauzele crizei de la mijlocul vieții vom vorbi în articol.
Cuprins
De cele mai multe ori, criza este legată de reevaluarea propriei vieți. Apare o conștientizare a faptului că multe oportunități au fost ratate, că jumătate din viață a trecut.
Criza poate fi definită ca o perioadă de bulversare emoțională. În acest moment, mulți oameni decid să își schimbe brusc viața.
Uneori se fac acțiuni neconvenționale, de exemplu, o persoană începe să acorde mai multă atenție divertismentului, își găsește un nou hobby, se mută în altă țară. Această perioadă reprezintă un număr mare de divorțuri, înșelăciune.
Vârsta mijlocie — un moment de reevaluare a valorilor, de rezumare. Sănătatea nu mai este la fel de puternică ca în tinerețe, ceea ce provoacă o preocupare suplimentară. Apar boli cronice, oboseală.
Dar o persoană nu vrea să accepte faptul că viața se transformă în bătrânețe. Gândurile la moarte sunt înfricoșătoare, așa că se dorește să se trăiască viața la maximum, să se bucure de ea.
Inițial, termenul «criza vârstei mijlocii» a fost aplicat bărbaților, pentru că ei o au se manifestă destul de strălucitor. Dar problema nu ocolește jumătatea mai slabă a umanității.
Bărbații acordă mai multă atenție problemelor la locul de muncă, în familie, sănătate. Pentru femei, viața personală, frumusețea, sănătatea sunt importante.
Cum se manifestă în diferite etape și stadii?
Criza nu este doar o anumită perioadă, ea trece în mai multe etape:
- Depresie . Există o revizuire a atitudinilor de viață. Există o conștientizare a faptului că nu s-a realizat tot ceea ce se dorește sau că o persoană nu a reușit într-un anumit domeniu. Ca urmare — autoabuzul, apatia, depresia. Consecința este dezvoltarea depresiei.
- Mânia . O emoție foarte importantă în procesul de depășire cu succes a crizei. Ajută la mobilizare, la apărarea limitelor, dorințelor, nevoilor lor. Pentru cei dragi, această etapă este neplăcută. Personalitatea devine conflictuală, iritată, de regulă, persoanele apropiate sunt alese ca vinovate. Un om cedează din orice motiv, poate începe să ia alcool, să dea dovadă de risipă, provoacă certuri.
- Izolarea . Există o nevoie de singurătate. Bărbatul începe să evite întâlnirile cu prietenii, rudele, se închide în sine, nu-i place să vorbească, se enervează atunci când i se cere să comunice, consumul de alcool apare singur.
- Terminal . Personalitatea se transformă, o persoană devine complet diferită. Este momentul în care un om decide să-și schimbe brusc viața: merge la un alt loc de muncă, pleacă, divorțează, schimbă cercul de comunicare.
- Acceptarea . Sfârșitul unei perioade dificile. Se ia o decizie cu privire la modul de a trăi mai departe. Apare o stare de calm. Ceea ce obișnuia să irite, nu mai provoacă emoții atât de violente.
Conceptul de criză a vârstei mijlocii a fost introdus de cercetătorul canadian Jacques Elliot. La început, s-a crezut că este o problemă exclusiv masculină. Cu toate acestea, criza apare și la femei, dar ia o formă ușor diferită.
Care sunt cauzele apariției?
Psihologii numesc mai multe motive pentru apariția crizei de la mijlocul vieții:
- Din cauza schimbărilor biologice, în special la bărbați, există o nevoie de a recunoaște importanța priorităților sociale în detrimentul celor intime.
- Există o reorientare de la activitatea fizică la cea mentală.
- Formarea unei flexibilități emoționale. În a doua jumătate a vieții, modul obișnuit de viață poate fi distrus, se pierd prietenii și persoanele dragi.
- Apare o înțelegere a inevitabilității morții, iar persoana se concentrează asupra acestei probleme.
- Problemele din viața personală, de la locul de muncă se agravează.
- Pierderea sănătății. O persoană trebuie să învețe să-și redirecționeze atenția nu asupra afecțiunilor, ci asupra intereselor sociale.
- Este necesar să se dezvolte flexibilitatea mentală.
Impulsul pentru dezvoltarea unei crize poate fi:
- creșterea copiilor, plecarea lor de acasă,
- pierderea locului de muncă,
- apariția unor boli cronice sau grave care sunt asociate cu apropierea vârstei a treia.
Comunicarea și relațiile cu părinții în vârstă joacă, de asemenea, un rol important. Persoana observă transformările care au loc cu aceștia. Situația se agravează dacă părinții sunt infirmi, există probleme de inteligență, de autoîngrijire.
De la ce pot crește sau, dimpotrivă, scădea manifestările și semnele?
Dacă personalitatea nu a fost capabilă să se autorealizeze, obiectivele nu sunt atinse, există probleme în sfera financiară, atunci criza se poate manifesta mai clar. Există, de asemenea, stabilitatea sistemului nervos, capacitatea de a face față stresului.
Criza se intensifică dacă cei dragi nu înțeleg ce se întâmplă cu o persoană, nu caută să o sprijine și exacerbează situațiile de conflict.
Fluidizarea cursului crizei poate :
- un nou hobby,
- realizarea de sine,
- înțelegerea a ceea ce trebuie să facă în continuare.
Un loc de muncă, locul de muncă preferat, stabilitatea financiară, disponibilitatea persoanelor care pot oferi sprijin — aceste momente ușurează cursul crizei.
Care sunt principalele scopuri și obiective ale crizei de 40 de ani?
Scopul este de a transforma personalitatea, de a se pregăti pentru o nouă etapă. Jumătate din viață este trăită și este nevoie să conștientizăm acest fapt. Orice criză este o nouă formare calitativă, un punct de cotitură. Acolo apare conștientizarea faptului că viața este principalul lucru, în ce direcție să te miști pentru a nu rata oportunitățile.
De ce este important să înțelegem ce se întâmplă?
O criză este un punct de cotitură în viață. Cunoașterea cauzelor vă permite să îi reduceți manifestările și să treceți mai eficient peste perioada dificilă. În multe cazuri, nu este nevoie de ajutor profesional.
Dacă o persoană înțelege ce i se întâmplă și de ce, își poate ajusta viața, poate evita greșelile, de exemplu, să nu părăsească brusc familia.
Dacă, totuși, există simptome neplăcute:
- depresie,
- insomnie,
- iritabilitate extremă,
- pierderea sensului vieții,
este mai bine să consultați un psiholog.
Ce trebuie să știu?
Este necesar să știe despre criză nu numai persoana însăși, ci și cei dragi acesteia. Sprijinul altor persoane este important, înțelegând de ce individul acționează într-un anumit mod. Este necesar să se știe că aceasta nu este doar o schimbare bruscă a caracterului, a legăturilor sociale, a preferințelor, ci un fenomen temporar care trebuie trăit.
Personalitatea suferă transformări, se schimbă pe plan intern. Adesea, după criză vine o creștere în viața personală, în muncă. O persoană intră într-o nouă fază a vieții, există alte interese.
Dacă există o depresie severă, atunci este nevoie de ajutorul unui psiholog, de oameni apropiați.
Video pe tema articolului
Despre criza de la mijlocul vieții va spune videoclipul:
Concluzie
Perioada de criză este un fenomen natural și temporar, așa că nu trebuie să ne temem de apariția ei. Principalul lucru este să realizăm că urmează o nouă etapă a vieții. Nu ar trebui să ne refuzăm în plăceri, să ne dorim să schimbăm ceva în viață.
Dacă doriți să vă schimbați locul de muncă, vârsta încă vă permite să o faceți. Cu toate acestea, este necesar să acordați atenție stării emoționale negative și să încercați să o neteziți, să nu dați curs dezvoltării depresiei, apatiei.
Nu vă fie teamă să vă adresați specialiștilor. Psihologul vă va spune ce se întâmplă, ce se schimbă și cum să faceți față cel mai bine stării de criză.
Un articol util? Evaluați-l
5 / 5. Număr de evaluări: 1
Psihoterapeut pentru adulți și copii, domenii prioritare — tratamentul tulburărilor depresive, anxios-fobice, nevrotice, obsesiv-compulsive, tulburări de somn, enurezis, bâlbâială, frici din copilărie, ticuri, întârzieri în dezvoltarea vorbirii, tulburări obsesiv-compulsive, rezolvarea dificultăților în relațiile copil-părinte și probleme ale adolescenței.