O capcană insidioasă, sau cum să nu intri în depresie alcoolică și să ieși din ea

Depresia alcoolică este o tulburare afectivă, manifestată printr-o încălcare a emoțiilor și a funcțiilor cognitive. Starea mentală instabilă este asociată cu intoxicația după consumul de alcool.

Boala este adesea cauza sinuciderii. Combinația de programe de psihocorecție și tratament terapeutic contribuie la normalizarea fondului emoțional și ajută la obținerea unei remisiuni stabile.

Despre ce este vorba?

Oamenii folosesc alcoolul ca antidepresiv, deoarece îmbunătățește starea de spirit și ajută la relaxare și distragere. Dar, în cele din urmă, iubitorul de alcool obține efectul opus și, fără să se observe, se împinge singur în depresie.

În sindromul de dependență de alcool, prevalența tulburărilor depresive ajunge statistic de la 20 la 70%.

Cauzele dezvoltării

Aceasta este o tulburare psihică provocată de o supradoză de alcool sau, în cazul dependenței existente, de refuzul de la acesta.

Boala se manifestă prin

• psihoză,
• dispoziție depresivă,
• pierderea bucuriei de a trăi,
• diverse disfuncții fizice.

Pacientul are un comportament inadecvat și se gândește să-și pună capăt vieții prin sinucidere.

Legătura bolii cu alcoolul

Alcoolul provoacă o intoxicație cu o stare de ușoară euforie și bucurie, acest efect fiind obținut ca urmare a stimulării producției de dopamină — hormonul fericirii. Dar substanța are un efect de scurtă durată, nu durează mai mult de 2 ore. Apoi, alcoolul începe să funcționeze ca un deprimant — blochează activitatea adecvată și funcțiile cognitive ale creierului.

Toxinele din băuturile alcoolice încetinesc procesele de gândire, afectează memoria, coordonarea și timpul de reacție. Controlul asupra emoțiilor, a comportamentului și a percepției realității este afectat, ceea ce duce la relaxare urmată de mânie și furie.

Ce legătură are cu hormonii?

Alcoolul afectează producția a 4 hormoni importanți:

• dopamina,
• noradrenalină,
• dopamina,
• serotonină.

Acest lucru duce la:

Cât durează?

Depresia apare la 2-4 zile după retragerea din alcool . Mai des este asociată cu sindromul de sevraj, care apare la persoanele cu 2-3 stadii de dependență de alcool.

În starea depresivă alternează exacerbări și remisiuni. Durata recidivelor este de cel puțin 2 săptămâni. Fără ajutor medical, tulburarea poate să se prelungească până la 12-14 luni.

În această perioadă, pacientul resimte o criză psihologică. Lumea este zugrăvită în tonuri de gri, există un sentiment de vinovăție. Persoana dependentă își simte propria inutilitate, își pierde obiectivele în viață. Gândurile despre viitor provoacă disperare.

Durata depresiei alcoolice depinde de:

• caracteristicile individuale ale psihicului;
• gravitatea intoxicației cu alcool;
• disponibilitatea tratamentului;
• stadiul de dependență;
• starea generală a organismului.

Simptomele

Depresia alcoolică se poate manifesta atât prin caracterul comportamentului, cât și prin tulburarea generală de sănătate. Distingeți simptomele principale și suplimentare ale bolii.

Cele trei semne principale sunt:

1. Slăbirea capacităților mentale, a memoriei, a concentrării atenției.
2. Apatie, dispoziție depresivă.
3. Reacție lentă, activitate motorie.

Simptome emoționale și comportamentale suplimentare:

Depresia alcoolică este agravată și mai mult de manifestările fiziologice:

• Dureri de cap;
• somnolență crescută sau insomnie, coșmaruri;
• greață, tulburări de apetit, constipație;
• edeme;
• creșteri bruște ale tensiunii arteriale;
• uscăciunea membranelor mucoase.

Clasificare și stadii de dezvoltare

Conform ICD-10 distingem depresia alcoolică de gradul I, II, III. Ea poate evolua cu simptome psihotice și fără simptome psihotice. Există mai multe forme ale bolii, în funcție de tabloul clinic:

Clasificare	Simptomatologie
Melancolică (clasică)	Se manifestă prin triada Jaspers: o scădere a proceselor de gândire, a dispoziției și a activității motorii. Toate manifestările sunt mai pronunțate în orele dimineții, seara există o oarecare ameliorare a stării de bine.
Apatică	Indiferență totală față de evenimentele din jur.
Agitat (anxios)	Iluzii de autodepreciere, anxietate, ipohondrie, agitație motorie, predispus la autoagresiune.
Depersonalizare	Lipsa de manifestare a sentimentelor față de rude, dezolare interioară.
Disforie	Caracterizat printr-o stare de spirit coborâtă, cu episoade de iritabilitate gratuită, furie.
Mascată (ascunsă)	Boala se desfășoară sub «masca» altor patologii: abdominale, cardiologice, neurologice etc.
Hipocondriacalii	Obsesie continuă și chinuitoare cu privire la starea de sănătate a cuiva.
Obsesiv-compulsiv	Incapacitatea de a trece la ceva din gândurile obsesive, fixarea pe anumite imagini, fantezii, fobii. Pacientul experimentează frică pronunțată, anxietate, agresivitate.
Cu delir	Sindromul Kotar este caracteristic: anxietate, delir, pierderea sentimentului de sine, idei fantastice.

După sevrajul de alcool

Cea mai severă formă de depresie se dezvoltă după sevrajul de alcool. Pacientul are o «fobie a sobrietății» — o teamă puternică de retragerea completă din alcool. Băuturile fierbinți erau o parte importantă sau chiar principală a vieții. Și, în măsura în care pacientul nu-și dă seama de răul alcoolismului, nu rămâne cu un sentiment de pierdere.

În acest caz, ca în cazul oricărei pierderi, persoana trece prin toate etapele de doliu. Fără un ajutor calificat, se dezvoltă tulburări psiho-emoționale puternice. Dependentul își pierde interesul și sensul vieții.

De ce există anxietate cu o mahmureală?

Depresia post-alcoolică, sau mahmureala emoțională, se manifestă prin anxietate, tristețe presantă, tulburare interioară și o stare de spirit sumbră.

Această afecțiune se datorează intoxicației după consumul de alcool. Ea poate fi de scurtă durată și poate dispărea de la sine, fără tratament. Dar, uneori, mahmureala se transformă în depresie cu o evoluție îndelungată și apariția unor complicații.

După un consum prelungit de alcool

După încetarea unui consum excesiv și prelungit de alcool, apare inevitabil sevrajul. Aceasta este o reacție naturală a sistemului nervos central.

Ea este însoțită de :

• confuzie,
• tremurături,
• agitație,
• transpirație,
• creșterea tensiunii arteriale,
• greață,
• palpitații,
• vărsături,
• insomnie și halucinații.

Simptomele sindromului de sevraj apar la 6-24 de ore de la ultimul consum de băuturi tari. Ca urmare a perturbării funcționării întregului organism, mecanismele de apărare psihologice și fizice încetează să mai funcționeze, adică organismul nu își poate relua activitatea de unul singur.

Adesea este nevoie de ajutor medical. Formele severe de depresie după o băutură lungă se pot încheia chiar cu moartea.

Complicații

Consecințele depresiei alcoolice:

• înrăutățirea evoluției patologiilor concomitente;
• scăderea imunității;
• distrugerea vieții sociale;
• perturbarea ritmului somn/veghe;
• comportament suicidar;
• degradarea personalității din cauza encefalopatiei;
• lipsa libidoului;
• migrene, oboseală, slăbiciune;
• dezvoltarea altor patologii neuropsihiatrice — epilepsie, schizofrenie, nevroze.

Diagnosticul afecțiunii

Depresia alcoolică este diagnosticată doar de către un psihiatru. Acesta poate diferenția boala de alte tulburări depresive și somatice cu ajutorul unei colectări atente a anamnezei, a unui interogatoriu, a unor teste psihologice aprofundate și a unui set de examene de laborator și instrumentale.

Cum să faci față?

Tratamentul depresiei în alcoolism este gestionat de specialiști în domeniul narcologiei și psihiatriei. Sarcina principală a specialistului este de a gestiona simptomele acute, de a restabili sănătatea psihofizică și de a opri fenomenele de sevraj. Rezultatul de succes depinde în mare măsură de dorința conștientă a pacientului de a se vindeca. Tratamentul în regim de internare este considerat cel mai eficient.

Principalele blocuri ale programului terapeutic:

Este posibilă vindecarea pe cont propriu?

Depresia alcoolică este una dintre manifestările evidente ale dependenței. Această afecțiune crește pofta de alcool ca modalitate de relaxare și de calmare — iar alcoolul, la rândul său, exacerbează depresia. Acest cerc vicios poate fi oprit doar în cazurile ușoare, fără ajutor medical.

Ajutorul profesional prin psihoterapie și medicație va ajuta la restabilirea stării de spirit și la evitarea complicațiilor grave ale bolii.

Alcoolul ajută la anxietate?

Adesea, în practica dependenței există o situație în care o persoană cu depresie bea alcool pentru a se «vindeca» .

Și la început această soluție pare cu adevărat eficientă: la doze mici de alcool «revitalizează» sistemul nervos, dă un efect euforic — începe să pară că depresia «se retrage».

Starea de intoxicare cu alcool permite o scurtă distragere a atenției de la experiențele depresive. Dar, în timp, simptomele depresive nu fac decât să se intensifice.

Cum să începeți o nouă zi?

Depresia endogenă este destul de dificil de evitat, deoarece acestea sunt asociate cu o disfuncție în metabolismul substanțelor biologic active. Dar psihologii evidențiază o serie de măsuri generale care pot netezi severitatea simptomatologiei:

Cum să ajuți pacientul, ce ar trebui să facă rudele?

În primul rând, este necesar să se recunoască prezența depresiei. Apoi, nu trebuie să întârziați cu o vizită la medic. Pentru a ajuta, mai întâi trebuie să vă exprimați înțelegerea și disponibilitatea de a fi aproape.

Ajutați-l pe cel drag să se gândească la terapie, motivați-l:

• ascultați-i plângerile și preocupările;
• exprimați-vă îngrijorarea;
• țineți-l de mână, puneți-vă brațul în jurul lui;
• spuneți-mi despre orice simptome pe care le-ați observat;
• să își exprime dorința de a ajuta, inclusiv să facă o programare pentru consiliere cu un specialist;
• discutați informații despre depresie și opțiunile de tratament.

Când am nevoie de ajutor specializat, unde să merg și la cine să mă adresez?

Atunci când cazul de depresie alcoolică este izolat, ușor de gestionat, iar persoana face față singură acestei afecțiuni, este posibil să nu se apeleze la medici. În toate celelalte situații, însă, aveți nevoie de ajutorul unui narcolog și al unui psihiatru, pentru că este imposibil să scăpați de dependență și să restabiliți armonia mentală fără sprijin profesional.

Cu cât se întârzie mai mult tratamentul, cu atât scad șansele de recuperare completă și crește probabilitatea de complicații grave și de sinucidere.

Tratamentul farmacologic

Pentru a trata un episod depresiv, medicul poate prescrie antidepresive, antipsihotice, tranchilizante și somnifere.

Terapia se începe cu prescrierea unor doze mici, cu timpul crescând până la doze terapeutice medii.

Selectarea medicamentului se realizează individual. Dacă pe parcursul unei luni de tratament nu există niciun rezultat pozitiv, se mărește doza sau se schimbă combinația de medicamente.

În paralel, efectuați o terapie de detoxifiere și de susținere: soluții perfuzabile, enterosorbante, electroliți, vitamine, diuretice și agenți nootropi. Tratamentul medicamentos este eficient numai pe fondul psihoterapiei. Aceste două metode se completează reciproc.

Psihoterapie

Corecția psihoterapeutică include psihoterapia:

1. Individuală — ajută la corectarea percepției distorsionate.
2. Familie — rezolvarea conflictelor cu rudele, restabilirea relațiilor normale.
3. Grup — elaborarea rolului în societate, construirea relațiilor interpersonale.

Pentru normalizarea sferei emoționale și psihologice se pot folosi tehnici precum: — Terapia de recuperare:

• cognitiv-comportamentală;
• activarea auto-motivării;
• hipnoza;
• terapia Gestalt;
• interviul motivațional;
• programarea neurolingvistică;
• terapia prin artă;
• terapie ocupațională;
• grupuri de auto-ajutorare cu un psihoterapeut.

Fizioterapie

Fizioterapia în tratamentul depresiei alcoolice ajută la creșterea eficacității și la scurtarea duratei terapiei, la îmbunătățirea activității creierului și a altor organe «lovite de lovitură» din cauza intoxicației cu alcool.

Atunci când boala este prescrisă:

Prognoza pentru recuperare

Prognosticul este favorabil în cazul unui tratament în timp util. Episoadele unice ale bolii sunt eliminate într-o singură cură de tratament. În cazul în care procesul degenerativ nu a început în SNC, capacitatea de muncă poate fi restabilită pe deplin.

Gândurile sinucigașe nu revin. Dar dacă pacientul nu renunță la consumul de alcool, episoadele de depresie pot să reapară și să devină mai severe pe măsură ce se dezvoltă dependența de alcool.

Prevenirea unei depresii

Prevenția primară constă în refuzul complet al alcoolului . Iar cea secundară, adică prevenirea unei crize, este condiționată de un proces de reabilitare calitativă, de adaptare la viața fără alcool, de prelungirea perioadei de remisiune.

În acest scop, medicul prescrie programe de motivare a pacientului și doze mici de medicamente psihotrope.

Video pe tema articolului

Despre depresia alcoolică va povesti videoclipul:

Concluzie

Depresia alcoolică este o tulburare psihică. Principala cauză a bolii este intoxicația prelungită. Semnele patologice sunt determinate de forma și gradul de evoluție a patologiei.

Cu un apel în timp util pentru ajutor medical, prognosticul de recuperare este favorabil. Depășirea independentă a depresiei în alcoolism este aproape imposibilă.

Articol util? Evaluați

0 / 5. Numărul de evaluări: 0