Inconștientul colectiv — ce este, exemple

Inconștientul colectiv este un element al psihanalizei, descoperit de Carl Jung. În termeni simpli, este o parte a subconștientului care constă în experiența de viață a generațiilor anterioare. Potrivit lui Jung, acesta are o influență puternică asupra modului în care trăim, asupra modului în care ne comportăm în anumite situații. Oare chiar așa stau lucrurile? Viața strămoșilor noștri ne influențează cu adevărat?

Ce este inconștientul colectiv

Conform teoriei lui Jung în psihologie, inconștientul colectiv este unul dintre straturile sau straturile subconștientului. Altfel spus — acesta este un câmp de informații, în care există o cantitate mare de date foarte diferite. Ce formează structura inconștientului colectiv, conform lui Jung? Experiența de viață, dar nu a fiecărui individ în parte, ci a întregii societăți.

Jung însuși a descris acest concept după cum urmează: «Inconștientul colectiv este o formă de inconștiență comună întregii societăți și este produsul structurilor cerebrale moștenite. Spre deosebire de inconștientul individual, inconștientul colectiv este comun tuturor oamenilor care au trăit și trăiesc pe planetă, indiferent de experiența sau istoria lor de viață. De fapt, este un fel de numitor comun care unește oameni care sunt fundamental diferiți unii de alții.

Potrivit omului de știință, inconștientul colectiv reprezintă informațiile din lumea psihică, acumulate de-a lungul mileniilor, în timpul cărora există omenirea. Inconștientul individual este informația lumii psihice a unei anumite persoane.

Istoria descoperirii conceptului

După cum s-a menționat mai sus, autorul ideii de inconștient colectiv este Carl Gustav Jung, un psihanalist elvețian. El a fost cel mai faimos și, în același timp, cel mai controversat discipol al lui Sigmund Freud. Teoria sa este la fel de controversată, dar, prin urmare, nu mai puțin interesantă.

Prima mențiune a doctrinei inconștientului colectiv a fost făcută în 1916, în articolul lui Jung «Structura inconștientului». Acesta se referea la studiile lui Freud asupra viselor. În ele a găsit unele elemente care 100% nu făceau parte din inconștientul individual, dar care îi aminteau de natura colectivă a omului. Tocmai aceste elemente au fost numite profanări, rămășițe arhaice. Freud vorbea despre ele și ca despre predispoziții psihice moștenite, moșteniri arhaice ale trecutului și scheme moștenite.

Într-una dintre lucrările sale, Freud spunea că viața psihică a unei persoane nu este influențată doar de ceea ce a trăit personal. Ea este influențată de elementele învățate la naștere, de moștenirea societății.

Caracteristicile inconștientului colectiv

În 1936, Carl Jung a prezentat o lucrare intitulată «Conceptul de inconștient colectiv» la Societatea Abernethy din Anglia. În ea, el a înzestrat conceptul cu o serie de caracteristici:

1. Nu se dezvoltă individual, ci este moștenit.
2. Este format din așa-numitele arhetipuri sau modele și tipare de comportament instinctiv.
3. De asemenea, constă în modele similare de comportament, prezente în mod egal la toți oamenii.
4. Inconștientul colectiv este identic pentru fiecare persoană. Prin urmare, îl putem numi baza vieții mentale a întregii omeniri ca întreg.
5. Acesta are elemente mitologice.
6. Este format din imagini individuale care nu au diferențe rasiale sau de sânge. Ele aparțin tuturor celor care trăiesc pe planetă.
7. Inconștientul colectiv este un fel de depozit de amintiri din trecutul îndepărtat. Nu poate fi controlat sau schimbat prin voință.

Și încă un fapt — inconștientul colectiv este activat doar în grupuri mari de oameni. Acest lucru duce la o nebunie generală, al cărei rezultat sunt revoluțiile și războaiele.

Arhetipuri ale inconștientului colectiv

Potrivit lui Jung, arhetipurile ajută o persoană să se asimileze în lumea exterioară. Există 3 modele principale de comportament:

1. haosul — dorința de a lupta;
2. ordinea, neutralitatea — străduința de a obține ordine, cooperare;
3. armonie — prosperitate, relații armonioase, frumusețe.

Arhetipurile care determină modul în care o persoană va trăi, tacticile comportamentului său în anumite situații sunt, de asemenea, mai multe:

1. Anima, Animus — feminină și masculină.
2. Umbra — parte a psihicului, ascunsă și păzită de inconștient;
3. Hero — activat în situații periculoase.
4. Bătrân înțelept — un mentor, cel care învață, educă.
5. Trickster este un arhetip asociat cu viclenia, viclenia.

Și poate că cel mai important arhetip este persona. Aceasta este masca pe care o persoană o îmbracă pentru a apărea în fața societății.

Exemple de inconștient colectiv

În viața reală, conceptul de inconștient colectiv se manifestă în 2 forme de comportament ale persoanelor care fac parte dintr-o mulțime:

1. Unificarea. Prin împărtășirea aceleiași stări emoționale sau a acelorași idei, o mulțime disparată devine un tot unitar. Acest lucru se întâmplă, de exemplu, la mitinguri sau adunări religioase.
2. Dezbinarea. În acest caz, inconștientul colectiv provoacă panică și creează haos. Oamenii sunt într-o stare de stres, nu pot lua decizii adecvate. Principalul lucru pe care vor să îl facă este să supraviețuiască. Din exterior se pare că persoana pur și simplu nu este el însuși.

Cu siguranță că ați întâlnit în viața dumneavoastră ambele manifestări ale inconștientului colectiv.

Problema și critica

Principala problemă a teoriei lui Jung este utilizarea unor explicații biologice și uneori chiar mistice pentru existența umană. Religia și miturile i s-au părut întotdeauna a fi ceva strâns legat de psihicul uman, ceva ce făcea parte din inconștientul colectiv.

Poate că din această cauză teoria nu a fost acceptată de colegii savantului. În opinia lor, nu este altceva decât o încercare de a justifica un comportament antisocial.

Există un alt motiv pentru care inconștientul colectiv nu este popular — această teorie nu poate fi nici dovedită, nici infirmată. Ea poate fi doar crezută.

Concluzie

Merită să spunem că psihicul uman este multifațetat? De mult timp, oamenii de știință l-au împărțit în mai multe componente, dintre care una este inconștientul colectiv. Este dificil de spus dacă acesta ne influențează cu adevărat comportamentul și viața în general. Se știe un singur lucru — experiența omenirii se reflectă într-o anumită măsură în conștiința fiecăruia dintre noi.