Pentru a face o alegere, o persoană folosește diferite tipuri de gândire. Unele dintre ele duc la concluzii eronate. Altele ajută să vadă și să evalueze imaginea completă, ghidată de fapte și dovezi. Gândirea discursivă aparține celui de-al doilea grup. Care sunt caracteristicile sale? Cum ajută în viața de zi cu zi?
Cuprins
Esența gândirii discursive
Expresia «gândire discursivă» provine din cuvântul latin discursus, care înseamnă raționament. În psihologie, aceasta reprezintă gândirea la mai multe opțiuni pentru rezolvarea unei probleme. Iar acestea se bazează pe concluzii care decurg una din alta. Ca urmare, o persoană face o deducție.
Metoda discursivă de gândire este legată în mod inextricabil de vorbire. Gândind, vorbești cu tine însuți, sugerezi acest sau acel plan de acțiune, direcția de mișcare. Cel mai adesea factorul determinant este experiența de viață.
Forme de gândire discursivă
Psihologia distinge 2 tipuri de gândire discursivă:
- Deductivă. O deducție făcută de o persoană se bazează pe teze generale, axiome sau ipoteze.
- Inductivă. Raționamentul pornește de la detalii particulare către o concluzie generală.
Ca exemplu, toată lumea îl cunoaște pe Sherlock Holmes, care poseda toate tipurile de gândire. El se ocupa cu ușurință de cele mai dificile sarcini, trecând de la deducție la inducție. El a tras concluziile corecte pe baza a doar câteva detalii.
Cum diferă gândirea discursivă de gândirea intuitivă
Gândirea discursivă și cea intuitivă sunt două opuse. Prima reprezintă raționamentul logic, iar cea de-a doua reprezintă percepția senzorială, o încredere în intuiție.
În timpul procesului de gândire discursivă, o persoană își bazează inferențele pe logică, folosește fapte și trage concluzii în mod consecvent. O astfel de gândire se numește gândire lentă. În orice circumstanțe, aceasta necesită o perioadă de timp.
În cazul gândirii intuitive, soluția la o problemă apare pe neașteptate. Uneori, o persoană nici măcar nu se gândește la ea. Nu este posibil să se explice logic de ce a decis să acționeze în acest fel și nu în alt mod. Pur și simplu simte că este mai bine să procedeze în acest fel. Modul de a gândi intuitiv se numește gândire rapidă.
Cum se dezvoltă gândirea discursivă
Trebuie să înveți să iei în considerare mai multe modalități de rezolvare a unei probleme în același timp. Folosind logica, precum și experiența de viață, veți găsi în cele din urmă cea mai potrivită opțiune pentru dumneavoastră.
Metoda inductivă
Iată 2 exemple de deducție inductivă:
- Imaginați-vă că vă deplasați cu autobuzul spre serviciu. Mulți oameni strănută, tușesc și au nasul care curge. Și în farmacii sunt mulți clienți în aceste zile. Care este primul lucru la care vă gândiți? Este logic să concluzionați că a început epidemia de infecții virale respiratorii acute.
- Călătoriți în același autobuz. Deodată, la plecare, șoferul este nepoliticos cu dumneavoastră. Și nu este prima dată în viața dumneavoastră. Prietenii au povestit și ei despre incidente similare. În rețelele sociale, la televizor ați găsit zeci de astfel de situații. Care este concluzia dumneavoastră? Că șoferii de microbuz sunt în mare parte nepoliticoși și nepoliticoși.
În primul exemplu, s-a făcut o deducție logică. Iar în cel de-al doilea a fost greșită. Cum puteți evita erorile de apreciere? Există mai multe modalități:
- Observați obiectul sau fenomenul. Fiți imparțial, deschis la minte. Studiați faptele, ignorați presupunerile.
- Analizați informațiile pe care le primiți. Dacă este posibil, identificați modele, asemănări sau diferențe.
- Faceți deducții pe baza gândirii dumneavoastră.
- Observați obiectul sau fenomenul pentru mai mult timp. Acest lucru vă va ajuta să vă confirmați concluziile.
Este interesant faptul că, cu ajutorul raționamentului inductiv, puteți convinge persoanele din jurul dumneavoastră că aveți dreptate. Este suficient să stăpâniți 4 tehnici:
- Extrapolarea. Acesta este transferul de reguli dintr-o sferă în alta. Este folosită pentru a determina o persoană să facă ceva ce nu dorește să facă. De exemplu, nu ar trebui să vă numiți copilul porc și leneș dacă nu-și face curat în cameră. Încercați acest lucru într-un mod diferit. Spuneți-i că prietenii lui sunt oameni foarte responsabili cărora le place ordinea. Este timpul ca el să li se alăture.
- Argumentare cu explicarea inferențelor. Prezentați mai întâi argumentele și apoi inferențele. Imaginați-vă că mergeți la un picnic. Dintr-o dată, vremea se strică. Dacă spuneți despre anularea excursiei și abia apoi despre motiv, interlocutorul va începe să argumenteze și să se eschiveze. Este mai bine să spuneți: «Prognoza meteo promite ploaie. Prin urmare, este mai bine să anulăm picnicul sau să îl amânăm pentru o altă zi».
- Argumentarea care descrie avantajele elementelor individuale și concluzia sau decizia în ansamblu.
- Expunerea faptelor, argumente, explicații. Acestea ar trebui să se desfășoare exact în această ordine. Dacă schimbați ordinea, discursul nu va fi convingător.
Pentru a aplica aceste tehnici în viață, trebuie să acordați întotdeauna atenție atât detaliilor, cât și întregului. Acest lucru va ajuta la dezvoltarea gândirii discursive, va învăța să construiască lanțuri logice și să ajungă la concluziile corecte.
Metoda deductivă
Cum să dezvolți gândirea discursivă prin deducție? Învățați să trageți propriile concluzii pe baza unor fapte verificate și confirmate. De exemplu, a început să plouă afară. Vă dați seama că rufele care se usucă acolo se vor uda din nou dacă nu le aduceți acasă. Baza metodei deductive este raționamentul.
Concluzie
Așadar, gândirea discursivă este abilitatea de a trage concluzii bazate pe fapte și deducții logice. Se numește lentă deoarece în acest proces trebuie să vă gândiți la mai multe opțiuni pentru a rezolva sarcina în cauză. Dar acesta este principalul avantaj. Veți privi situația din diferite părți și veți lua decizia corectă.