Ergofobia — ce este, simptome și tratament

Ergofobia este o teamă de a desfășura activități profesionale. În cele mai multe cazuri, aceasta se formează ca urmare a unei experiențe sociale negative. Ea se manifestă printr-un sentiment de anxietate în legătură cu îndatoririle lor profesionale. Într-un curs ușor, puteți scăpa de fobie pe cont propriu, dar în majoritatea cazurilor este mai bine să consultați un specialist care va prescrie un complex de tratament adecvat afecțiunii.

Definirea conceptului

chto-takoe-ergofobiya-3131681

Cum se numește o fobie de muncă? Ergofobie. Aceasta este o stare patologică a psihicului uman, caracterizată prin frică înainte de a desfășura activități profesionale și sarcini responsabile. Unii oameni cred că ergofobia este doar un al doilea nume pentru lene. Dar diferența față de ergofobie este că nu este vorba doar de o lipsă de dorință de a-și face treaba, ci de o anxietate ridicată înainte de a desfășura anumite activități profesionale. De exemplu, o persoană leneșă amână în mod constant scrierea unui raport serios pentru că nu are chef să o facă. Un individ cu ergofobie se teme să facă greșeli grave pentru care va trebui să fie tras la răspundere.

Adesea, frica de muncă este o fobie care se dezvoltă din alte frici mai specifice:

  • Frica de a vorbi în fața unui public. O astfel de persoană consideră că este dificil să fie profesor sau actor, de exemplu.
  • Frica de eșec. Individul se teme de activitatea profesională pentru că se îngrijorează în mod constant de eșecurile întâmplate și anticipate în activitatea respectivă.
  • Sociofobia. Este vorba de indivizi care se tem de activitățile profesionale pentru că se tem de oameni și de socializarea cu aceștia la locul de muncă.

Fiecare ramură profesională poate avea propriile obiecte de temut. De exemplu, ergofobia unui medic poate fi însoțită de frica de sânge, a unui pompier de frica de înălțime, a unui contabil de frica de cifre.

Deci, ergophobia — ce este această boală? Acest termen se referă la o frică complexă care include frica de responsabilitate, frica de a se accidenta la locul de muncă și sociofobia. O persoană care se confruntă cu o astfel de problemă este în mod constant în tensiune, poate fi deprimată și agresivă, deoarece trebuie să lupte în mod constant cu frica sa, ceea ce provoacă sentimente neplăcute și senzații fizice. În cele mai grave cazuri, persoana evită activitățile din orice sferă profesională.

Tipuri de ergofobie

strah-uvolneniya-6468663

Există mai multe varietăți de frică de muncă:

  • Teama de a obține un loc de muncă. O astfel de persoană nu își poate începe activitatea profesională din cauza faptului că este cuprinsă de panică în ceea ce privește mersul la interviuri, comunicarea cu viitorii superiori și demonstrarea competențelor, abilităților și calităților sale. Sentimentul de teamă, de emoție față de necunoscut și de obținerea unui loc de muncă poate fi experimentat de aproape orice persoană. Dar dacă îi este atât de frică încât amână constant interviurile și pentru o perioadă foarte lungă de timp nu merge să obțină un loc de muncă, atunci această stare este patologică. Dacă o astfel de persoană reușește totuși să se autodepășească și să obțină un loc de muncă, atunci, după o scurtă ședere la locul de muncă, începe să se simtă mai încrezător și să îndeplinească cu succes sarcinile de management. Frica poate reveni atunci când este necesar să obțină din nou un loc de muncă.
  • Teama de a lucra după ce a ieșit dintr-un concediu de maternitate lung. În decurs de 1,5-3 ani, o femeie se obișnuiește atât de mult să trăiască în condiții de contacte sociale limitate și de lipsă de activitate profesională, încât începe să se teamă să se întoarcă la locul de muncă anterior sau să caute unul nou. Uneori se termină cu sarcini interminabile, care nu fac decât să agraveze situația. Cel mai adesea, femeile după maternitate se îngrijorează că și-au uitat toate abilitățile profesionale și au uitat cum să comunice cu echipa de lucru. Este important ca ele să ceară la timp ajutorul unui psihoterapeut, deoarece ergofobia poate duce chiar la distrugerea familiei. Dacă o femeie găsește puterea de a se întoarce la locul de muncă, în timp, anxietatea dispare, încrederea în sine revine și ea face față cu succes îndatoririlor profesionale.
  • Teama de a fi concediat. O persoană se teme să desfășoare activitățile necesare, trăind o teamă constantă că va face ceva greșit și va fi concediată pentru asta. Uneori, această fobie poate chiar să împiedice o persoană să își găsească un loc de muncă, deoarece individul se gândește: «De ce să îmi iau un loc de muncă dacă oricum voi fi concediat?». Adesea, o astfel de teamă se formează pe baza experienței din trecut, când activitatea profesională nu a fost suficient de reușită.
  • Frica apărută pe fondul unui accident de muncă sau a unor relații proaste cu echipa profesională. O persoană care a avut o astfel de experiență negativă se teme să înceapă o activitate, deoarece nu dorește să experimenteze din nou aceste sentimente și senzații. A fi mai precaut și a încerca să stabilească relații cu colegii este o reacție normală la acest eveniment. Dacă o persoană încearcă să își schimbe locul de muncă cât mai repede posibil, chiar dacă va fi retrogradată, acesta este cel mai probabil un semn de ergofobie.
  • Frica care însoțește în mod constant o persoană la locul de muncă. Acest tip de ergofobie este cel mai grav, deoarece chiar și după o ședere îndelungată la locul de muncă, o persoană simte în mod constant anxietate și teamă. Îi este teamă să nu facă o greșeală, își face griji în legătură cu relațiile cu echipa, este excesiv de îngrijorat atunci când își îndeplinește sarcinile profesionale. De acest tip de fobie suferă de obicei persoanele cu stimă de sine scăzută, imaginație și anxietate crescută.

Cauze

Ergofobia apare numai ca urmare a experiențelor sociale. Teama de primul loc de muncă apare din necunoscut și, eventual, din experiențele celor din jur. Alte cauze ale ergofobiei sunt, de asemenea, de natură socială:

  • Frica de concurență. Persoanei i se pare că toți cei din jurul său sunt adevărați profesioniști și că el nu poate deveni niciodată unul. Îi este teamă să nu reziste concurenței și să rămână prea mult timp într-un loc nu tocmai prestigios și bine plătit.
  • Frica de a schimba activitățile. Unele persoane rămân într-un loc de muncă prost plătit sau incomod doar pentru că le este frică de schimbare. Li se pare că preferă să lucreze într-o echipă cunoscută, cu un șef previzibil și pentru un salariu obișnuit, decât să încerce să schimbe locul de muncă și, în circumstanțe nefavorabile, să rămână fără nimic.
  • Frica ca urmare a traumei suferite. Ca urmare a unor astfel de experiențe negative, o persoană refuză uneori chiar și un loc de muncă care, din punct de vedere fizic, nu implică niciun pericol.
  • Experiență neplăcută legată de prăbușirea unui proiect. Dacă o persoană a avut mari speranțe în ceea ce privește munca sa, iar aceasta nu a funcționat din anumite motive, atunci pentru o lungă perioadă de timp îi poate fi teamă să se apuce din nou de muncă.
  • Relații nesănătoase într-o echipă profesională. Atunci când printre colegi există persoane cărora le place să-i umilească pe ceilalți, să râdă de greșelile altora, să bârfească și să se comporte arogant, nu orice persoană va putea rezista psihologic la acest lucru. Ca urmare, se dezvoltă o teamă de muncă, deoarece există un sentiment constant de a fi privit din exterior și teama de ridicol.
  • Lipsa capacității de a fi creativ și inovator. Dacă managementul solicită în mod constant idei noi și inedite de la o persoană, iar aceasta nu este pregătită să le genereze într-o asemenea cantitate, aceasta dezvoltă ergofobie.

Este demn de remarcat faptul că aproape fiecare cauză a ergofobiei poate fi o manifestare a unei stări depresive, care determină psihicul să protesteze față de desfășurarea acestei sau acelei activități. Prin urmare, în prezența unor astfel de semne, merită să consultați un specialist cu privire la starea dumneavoastră.

Simptomele

golovokruzhenie-1071458

Primele semne ale fricii de muncă sunt de obicei confundate cu anxietatea normală sau sunt atribuite unor probleme de sănătate. Dar, în timp, persoana în cauză începe să recunoască o corelație între starea sa și atitudinea sa față de sarcinile profesionale. Iată cum se manifestă simptomele ergofobiei la nivel fizic:

  • palpitații cardiace;
  • creșterea tensiunii arteriale;
  • senzație de căldură, de frig sau alternanță între cele două;
  • amețeli;
  • transpirație crescută;
  • greață și senzație de nod în gât;
  • tremor al extremităților;
  • roșeață sau paloare a pielii, pot apărea pete roșii;
  • slăbiciune.

Ergofobia are și semne psihologice:

  • Un sentiment de anxietate intensă la gândul și prezența la locul de muncă;
  • un sentiment de pierdere totală a controlului asupra situației;
  • sentimente de rigiditate și depresie;
  • iritare și furie la locul de muncă;
  • lipsa de încredere în sine și în propriile acțiuni;
  • un nivel ridicat de autocritică;
  • compararea constantă a propriei persoane cu altele care nu sunt în favoarea sa;
  • sentimente de confuzie.

Tratament

psihoterapiya-straha-rabotat-5722109

Deplasarea fricii și încercările de a o depăși prin voință pot duce la stres și depresie. Prin urmare, nu ar trebui să încercați să scăpați de fobie fără a înțelege cauzele acesteia. A face acest lucru singur nu este întotdeauna posibil, așa că este mai bine să solicitați ajutorul unui specialist. Psihoterapia are multe metode care pot ajuta la ameliorarea simptomelor fricii și la îmbunătățirea performanțelor. Cele mai frecvent utilizate metode pot fi văzute în tabel:

Metoda Metoda Rezultat
Terapia comportamentală În cursul activității, psihoterapeutul îl ajută pe pacient să scape de strategiile comportamentale greșite și să învețe altele noi Atenuarea și eliminarea completă a simptomelor de frică
Psihoterapie cognitivă Terapeutul aduce treptat persoana mai aproape de cauzele stării sale. Încurajează și recompensează în mod obligatoriu orice efort de a găsi cauzele propriei fobii Conștientizarea propriilor temeri, a cauzelor și consecințelor acestora. Regândirea propriului comportament și găsirea de noi stimuli pentru continuarea activității profesionale.
Metoda de desensibilizare sistemică Metoda presupune relaxarea completă și modelarea mai multor episoade care provoacă frică în viața normală a unei persoane. O persoană se obișnuiește cu situațiile iritante și înfricoșătoare și învață să se relaxeze atunci când apar situații stresante
Metoda vizuală Demonstrarea pacientului a diferitelor situații în care alte persoane nu se tem de ceea ce le este frică. Aici se folosesc filme, parabole, povești de viață și simulări de grup Pacientul este inspirat de lipsa de teamă a celorlalți și simptomele fobiei sale devin mai puțin pronunțate.

Pe lângă psihoterapie, uneori se prescriu medicamente. Sarcina lor este de a reduce anxietatea și de a ușura tensiunea mentală. Dar nu vă puteți limita la administrarea de medicamente, deoarece acestea dau dependență, iar după anularea lor, există un risc foarte mare de revenire a simptomelor și de creștere a manifestării lor.

Sfaturi de la un psiholog

Pentru a vă face mai ușor să trăiți cu ergofobia, puteți urma următoarele recomandări:

  • Motivați-vă. De exemplu, mergând la birou, forțați-vă să vă gândiți nu la eventualele greșeli și pedepse din partea conducerii, ci la vacanța care urmează, pentru care trebuie să economisiți niște bani.
  • Țineți un jurnal de autoanaliză. Puteți ține un caiet în care să notați gafele și succesele cu cauzele și consecințele lor. Cel mai probabil, în timp va deveni clar că eșecurile au cauze similare, de care nu este atât de greu să scăpați.
  • Schimbați activitatea. Dacă vă dați seama că teama apare din cauza condițiilor specifice de muncă, puteți încerca să treceți într-o altă sferă de activitate, dar înainte trebuie să vă familiarizați cu toate particularitățile acesteia.
  • Concentrați-vă asupra unui coleg care depășește cu succes dificultățile. Analizați-i comportamentul: cum se comportă, ce face pentru a avea succes, cum își desfășoară activitatea. Puteți lua notă de unele dintre trăsăturile sale, dar nu ar trebui să repetați în totalitate comportamentul său sau să vă împrieteniți cu el.
  • Relaxați-vă. Este important să vă găsiți o activitate în care să vă puteți relaxa complet și să vă eliberați de tensiunea nervoasă după o zi de muncă. Aceasta poate fi un hobby, vizionarea filmelor preferate, ascultarea de muzică, o plimbare sau o discuție cu prietenii. Dar aici este important să nu fiți tentați să «mâncați» stresul sau să apelați la alcool.

Concluzie

Ergofobia — ce este? Acesta este numele unei frici patologice de muncă. O persoană cu o astfel de fobie nu-și poate îndeplini calitativ sarcinile profesionale, deoarece la nivel fizic și psihologic simte o teamă insurmontabilă. Îi este teamă de evaluarea din exterior, de propriile greșeli, de neacceptarea din partea echipei. Motivul principal este experiența de viață negativă și depresia. Atunci când apelează la un specialist, pacientului i se prescrie un curs de psihoterapie, completat, dacă este necesar, cu medicamente.

Data ultimei actualizări: 12-21-2023