Depresia postnatală

Multe mame tinere se confruntă cu schimbări de dispoziție, crize de plâns, anxietate și dificultăți de somn după naștere.

Aceste simptome apar, de obicei, în primele două-trei zile după naștere și pot dura până la două săptămâni.

Dar unele femei se confruntă cu o formă mai severă, pe termen lung, a tulburării cunoscute sub numele de depresie postpartum. Aceasta este o tulburare care trebuie tratată și necesită un tratament în timp util.

Ce este aceasta?

Depresia postpartum este o combinație complexă de schimbări fizice, emoționale și comportamentale pe care unele femei le resimt după naștere. Conform DSM-5 (manualul utilizat pentru diagnosticarea tulburărilor psihice), este o formă de depresie majoră care începe în decurs de 4 săptămâni de la naștere.

Este însoțită de sentimente de tristețe extremă, indiferență, anxietate, precum și de pierderi de energie, tulburări de somn și de apetit. Această afecțiune a mamei este asociată cu riscuri pentru ea și pentru copil.

Potrivit statisticilor și datelor OMS, depresia postpartum apare la 10-20% dintre femeile care nasc.

Cum să evitați depresia puteți afla aici.

De ce apare: cauzele apariției ei

În prezent, motivele pentru care apare această afecțiune nu sunt cunoscute cu exactitate.

Se crede că dezvoltarea sa poate fi provocată de o varietate de factori psihologici și fiziologici. În unele cazuri, este imposibil să se identifice de ce și cum a dezvoltat o femeie depresia postpartum.

Absența unor cauze evidente ale depresiei nu garantează că o femeie va evita această afecțiune. Nici prezența factorilor de risc nu înseamnă că dezvoltarea tulburării este predeterminată în avans. Depresia postpartum poate apărea la orice femeie, indiferent de istoricul său de sănătate fizică și mentală și de circumstanțele externe.

Care sunt factorii predispozanți?

Există o serie de factori psihosociali și fiziologici pe care experții îi identifică drept factori de risc pentru depresie la femeile după naștere.

Factori biologici :

• Dezechilibrul hormonal;
• nașterea cu complicații sau traume;
• travaliul prematur.

Lipsa somnului poate juca, de asemenea, un rol important în depresia din timpul travaliului. După ce nasc, femeile adesea nu dorm suficient din cauza noilor lor responsabilități de a avea grijă de un copil. Acest lucru poate afecta foarte mult bunăstarea și starea de spirit a mamei.

Factori psihologici :

• Având un istoric de anxietate și depresie;
• evenimente stresante în timpul sarcinii;
• probleme de sănătate la nou-născut;
• sprijin social insuficient;
• perfecționism.

Un loc aparte printre cauzele psihologice ale dezvoltării depresiei îl ocupă noțiunea preconcepută de maternitate. O tânără mamă este prezentată în imaginea unei femei radiante, vesele, capabilă să îndeplinească perfect toate sarcinile. Femeile care se străduiesc să atingă imaginea ideală, nu se pot împăca cu propria lor «imperfecțiune» și simt un disconfort psihologic constant.

Cine este în pericol?

Există mulți alți factori care pot juca un rol în dezvoltarea depresiei postpartum.

Femeile aflate la risc sunt :

• cu o sarcină neplanificată sau nedorită;
• care au trecut prin situații stresante în timpul sarcinii;
• cu vârsta sub 20 de ani;
• care consumă droguri sau alcool;
• care nu au un partener cu care să crească copilul;
• mame cu mulți copii;
• mame de gemeni sau tripleți.

Un studiu recent publicat în Journal of the Canadian Medical Association a constatat că depresia postpartum este mai probabilă la femeile care locuiesc în orașele mari.

Cum se manifestă după nașterea unui copil?

Cele mai multe femei experimentează ceea ce se numește «baby blues» (dorul de copil) la câteva zile sau săptămâni după ce au născut.

Acesta se exprimă prin:

• o avalanșă de emoții;
• schimbări de dispoziție;
• crize de plâns;
• neliniște;
• dificultăți de somn.

Dar aceste simptome dispar, de obicei, după două săptămâni. Dacă emoțiile negative continuă să vă deranjeze pentru o perioadă mai lungă de timp, este posibil ca acestea să fie semne ale dezvoltării depresiei postnatale.

Multe proaspete mămici cred în mod eronat că anxietatea și starea lor depresivă fac parte din procesul de adaptare la maternitate sau se simt rușinate că lucrurile nu merg așa cum se așteptau. Dar depresia postpartum trebuie tratată. Mai mult, obținerea de ajutor este benefică atât pentru mamă, cât și pentru copil.

Tinerii tați sunt, de asemenea, predispuși la depresie după ce au un copil. Studiile arată că aproximativ 1 din 10 proaspeți tați devin depresivi în primul an de viață al copilului lor.

Semne și simptome

Simptomele depresiei postpartum pot varia de la o persoană la alta și variază de la ușoare la moderate și până la severe. Manifestarea afecțiunii este adesea similară cu alte tipuri de depresie.

Simptomele depresiei postpartum:

• Senzație de depresie și înstrăinare de familie și prieteni;
• pierderea interesului pentru activități;
• modificări ale obiceiurilor alimentare și de somn;
• senzație de oboseală în cea mai mare parte a zilei;
• sentimente de furie;
• iritabilitate;
• anxietate și neliniște;
• atacuri de panică;
• indiferență sau antipatie față de copil;
• teama de a face rău copilului;
• sentimente de vinovăție, îndoieli cu privire la capacitatea de a avea grijă de copil;
• scăderea libidoului;
• schimbări de dispoziție;
• probleme de concentrare sau de luare a deciziilor

În depresia postpartum, aceste simptome persistă mai mult de 2 săptămâni. În această stare, femeia nu își poate îndeplini pe deplin responsabilitățile materne. Chiar și situațiile simple de zi cu zi îi provoacă stres și o stare de neputință, de inutilitate.

În cazurile severe, pot exista gânduri de a-și face rău sau de a-și răni copilul.

Când începe perioada postpartum și cât durează?

Depresia postpartum se dezvoltă între 3 și 6 săptămâni după nașterea copilului. Această afecțiune poate dura de la câteva luni până la 2 ani. Dacă nu este tratată, afecțiunea se poate transforma într-o tulburare depresivă cronică și poate avea un impact negativ de durată atât asupra copilului, cât și asupra mamei.

Psihosomatică la femei

Sufletul și corpul uman sunt intim conectate. Depresia se poate manifesta nu numai prin suferință emoțională, ci și prin simptome fizice.

Simptomele psihosomatice ale depresiei sunt:

• migrene;
• tulburări digestive;
• mâncărimi ale pielii;
• insomnie;
• nevralgie;
• lipsă generală de energie;
• tulburări de memorie;
• afectarea lactației.

În unele cazuri, manifestările fizice ale bolii prevalează asupra suferinței psihice. Atunci putem vorbi de depresie ascunsă.

La ce specialist să ne adresăm?

Atunci când se confruntă cu depresia postpartum, părinții se pot simți rușinați că se simt deprimați într-un moment care «ar trebui» să fie un moment de bucurie. Dar atunci când simptomele tulburării apar pentru mai mult de două săptămâni, este bine să nu amânați consultarea unui specialist.

În cazul în care simptomele depresiei sunt de la ușoare până la moderat de severe, se recomandă un tratament cu un psihoterapeut. În timpul ședințelor de terapie, se lucrează asupra problemelor și atitudinilor negative ale unei tinere mame. Și, de asemenea, se dezvoltă reacții comportamentale adaptative care vor ajuta o femeie să depindă mai puțin de evaluarea și circumstanțele externe, să devină mai încrezătoare în sine, să-și afirme limitele.

În cazul depresiei severe, alături de psihoterapie, poate fi necesară și medicația, care este prescrisă de un psihiatru.

Cum este diagnosticată și tratată boala?

Atunci când se diagnostichează depresia postpartum, se realizează un interviu pentru a identifica sentimentele, gândurile și starea de sănătate a tinerei mămici. Scala Edingburgh este folosită în mod obișnuit pentru a identifica simptomele tulburării.

Aceasta este o tehnică de screening clinic sub forma unui chestionar (chestionar), caracterizând în mod fiabil starea emoțională a femeii. Chestionarul este format din 10 întrebări. La fiecare întrebare se răspunde cu una dintre cele 4 opțiuni de răspuns în funcție de 4 grade de severitate.

Scopul chestionarului este de a identifica următoarele stări psihopatice :

• Vinovăție;
• anxietate și îngrijorare;
• panică;
• incapacitatea de a râde;
• incapacitatea de a face față situațiilor stresante;
• tulburări de somn;
• tristețe;
• lacrimare;
• gânduri de automutilare.

Se acordă puncte pentru fiecare răspuns. Punctele primite se însumează. Dacă suma punctelor este mai mare de 8 — probabilitatea de depresie postpartum este de 86%. Dacă suma punctelor este mai mare de 13 — probabilitatea depresiei postpartum este de 100%.

Scala Edingburg este o metodologie simplă și fiabilă, cu sensibilitate și specificitate ridicată. Ea poate fi utilizată pentru depistarea rapidă a depresiei postpartum și pentru a decide dacă este nevoie de consiliere de specialitate. De asemenea, poate fi utilizată pentru depistarea depresiei la tații tineri.

De asemenea, în cadrul examinării, se poate recomanda efectuarea unor analize de sânge pentru a determina starea glandei tiroide și a fondului hormonal.

Așteptați-vă ca boala în sine să nu treacă. Pentru tratament, se folosesc următoarele metode.

Citiți mai multe despre diagnosticare aici.

Psihoterapie interpersonală pentru depresie

Psihoterapia interpersonală este considerată în prezent unul dintre cele mai eficiente modele de terapie pentru tratarea depresiei după naștere. Este o formă de terapie limitată în timp (12-16 săptămâni) cu scopul principal de a atenua simptomele bolii.

Această formă de terapie se bazează pe ideea că tulburarea postpartum își are rădăcinile în patru «zone problematice» :

1. Durere. Recunoașterea pierderilor care apar odată cu schimbările de viață, parteneriatele sau ca urmare a unei situații tragice.
2. Conflicte de rol. Schimbarea relațiilor sociale, sentimentul de pierdere a independenței.
3. Conflicte interpersonale. Așteptări nesatisfăcute și lupte pentru intimitate în cadrul parteneriatelor.
4. Deficiențe interpersonale. Abordarea luptelor de atașament în alte relații care ar putea cauza suferință.

Sesiunile de terapie predau abilități de comunicare pentru a ajuta la construirea relațiilor, la creșterea sprijinului social și la construirea încrederii.

Terapie cognitiv-comportamentală (CBT)

Terapia cognitiv-comportamentală se bazează pe ideea că gândurile și credințele interne ale unei persoane afectează în mod direct emoțiile, viziunea asupra lumii și sănătatea mintală. Tratamentul pentru depresia postnatală urmărește să o ajute pe mamă să își controleze gândurile și să o convingă că are puterea de a le schimba.

În cadrul ședințelor, terapeutul o ajută pe pacientă să identifice și să își recunoască convingerile subconștiente, să le evalueze și să realizeze modul în care acestea îi afectează sănătatea și viața în general. Învățând să facă distincția între convingerile realiste și cele false, pentru a dezvolta atitudini noi și mai utile.

CPT o ajută pe mamă să dezvolte strategii de adaptare, astfel încât să se simtă mai bine pregătită pentru noul său statut și noile responsabilități. Această practică utilizează instrumente precum temele pentru acasă, relaxarea etc.

Psihoterapia interpersonală și psihoterapia cognitiv-comportamentală sunt cele mai frecvente tratamente pentru depresia postpartum. Acestea fac posibilă atenuarea simptomelor bolii și îmbunătățirea stării tinerei mame în cel mai scurt timp posibil.

Mai multe modalități de a face față anxietății aici.

Întrebări și răspunsuri frecvente

Mai jos găsiți răspunsurile la unele dintre cele mai frecvente întrebări despre depresia postpartum.

1. Este posibilă depresia după o cezariană ? Studiile au arătat că operația cezariană nu este asociată în mod semnificativ cu depresia postpartum.
2. După nașterea celui de-al doilea copil — de ce și cum să fie? Nașterea celui de-al doilea copil în familie este un eveniment dificil pentru primul născut. Este dificil pentru el să înțeleagă și să accepte schimbările din viață și pierderea atenției mamei. Pentru copilul mai mare este întotdeauna un stres. Experiența sa dureroasă poate afecta și mama, provocându-i vinovăție și o serie întreagă de sentimente negative. Pentru a face față acestei situații, mama trebuie să accepte ea însăși condițiile schimbate și să îl sprijine pe copilul mai mare. Îl poate include în îngrijirea celui mic, îl poate lăuda pentru îndeplinirea chiar și a celei mai mici cereri, îi poate acorda mai des atenție.
3. Ce să faci cu prelungirea? Dacă depresia postpartum durează mai mult de două luni, este necesar să consultați un psihoterapeut. Fără tratament, se poate transforma într-o stare depresivă cronică.
4. Cum îl afectează pe copil? Depresia postnatală distruge legătura sănătoasă dintre mamă și copil, putând împiedica dezvoltarea armonioasă a acestuia. În special, crește riscul copilului de a avea probleme emoționale și comportamentale mai târziu în viață. Studiile arată că copiii mamelor cu tulburări depresive sunt mai predispuși la plâns, prezintă întârzieri în dezvoltarea vorbirii, tulburări de somn și de alimentație.
5. De ce unii oameni o dezvoltă și alții nu? Poate depinde de cât de puternic este psihicul unei persoane, care este reacția sa la ceea ce se întâmplă. Unii oameni sunt capabili să persevereze în situații tragice, iar alții — problemele din viață provoacă o furtună de emoții. De asemenea, un factor important sunt schimbările hormonale din corpul unei mame tinere. La unele dintre ele se stabilizează în câteva săptămâni după naștere, iar la altele duc la probleme de sănătate.
6. Cum ar trebui să se comporte rudele cu o tânără mamă? Recunoașteți dreptul tinerei mame de a fi obosită. Nu-i impuneți afirmațiile general acceptate: «Trebuie să iubești copilul», «Nu știai ce vrei să faci?» etc. Dacă observați la ea semne de depresie, dar nu o puteți convinge să meargă la un psiholog, mergeți chiar dumneavoastră la el. El vă va ajuta să creați o strategie comportamentală față de femeie pentru a o ajuta să iasă din această stare.
7. Ce să faci în momentele acute de disperare și epuizare? În astfel de momente, nu poți rămâne singură cu gândurile tale, pentru că poate fi vorba de o stare limită a psihicului din cauza modificărilor hormonale. Asigură-te că ai la îndemână contactul unui psiholog, care îți va putea calma și direcționa gândurile într-o direcție mai pozitivă.
8. De ce să mergi la un psiholog când poți vorbi cu prietenii tăi? Un psiholog este o persoană neutră, care vă acceptă așa cum sunteți, fără să vă critice sau să-și impună propria opinie. El nu doar îl ascultă pe pacient, ci îl ajută să identifice cauzele problemelor sale și să găsească o modalitate de a le rezolva, de a dezvolta mecanisme de adaptare pentru a depăși situațiile stresante.
9. Poate fi prevenită evoluția? Este mai bine să vă pregătiți psihologic pentru naștere în avans, detaliind toate aspectele incitante, de la procesul de apariție a bebelușului, la îngrijirea acestuia și relațiile cu soțul în noile condiții.

După ce copilul nu trebuie să se străduiască pentru imaginea unei mame «ideale». Este important să vă faceți timp pentru odihnă. Acceptați situația schimbată și responsabilitatea pentru copil. Învățați să vedeți schimbările pozitive în noul statut de mamă.

Video util

Ce mai trebuie să știți despre depresia postpartum:

Concluzie

Depresia postpartum nu este doar o stare de spirit proastă sau o adaptare la maternitate, ci o boală gravă provocată de schimbări psiho-emoționale și fiziologice. Pentru a scăpa de ea, aveți nevoie de ajutorul unui psiholog sau psihoterapeut, precum și de sprijin social din partea celor din jur și a rudelor. Este important să nu vă lăsați pradă situației, să vă străduiți să aveți o viață normală și o percepție sănătoasă despre dumneavoastră, despre copilul dumneavoastră și despre relațiile de familie.