Tulburarea depresivă se poate dezvolta la orice vârstă. Adolescența nu este o excepție. În acest caz, depresia la un adolescent, afectează nu numai calitatea vieții și a comportamentului, ci și distruge personalitatea încă nu pe deplin formată a unei persoane foarte tinere.
Aceștia nu pot fi ajutați de orientări și valori interne și nu au întotdeauna pe cineva de care să se agațe, așa cum fac adulții pentru copiii și soții lor, de exemplu. Ei rămân singuri în fața unei lumi care le este insuportabilă și nu știu încotro să se îndrepte.
O trăsătură distinctivă este dependența adolescentului de părinții săi. De cele mai multe ori, aceștia nu au posibilitatea de a se adresa singuri unui specialist. Iar atunci când discută problema cu părinții lor, întâmpină rezistență și neînțelegere din partea acestora. Acest lucru nu face decât să deprime psihicul deja nesănătos al adolescentului.
Prin urmare, familiile cu o adolescentă de 10-15 ani trebuie să acorde o atenție deosebită comportamentului ei și să observe simptomele, astfel încât ea să poată crește sănătoasă și fericită.
Cuprins
Cauzele afecțiunii
Adesea, o adolescentă nu reușește să-și dea seama că are un fel de tulburare anxioasă sau depresivă . Stresul asociat cu pubertatea, formarea personalității, școala și prietenii sunt însoțitori inevitabili ai acestei vârste, afectând o persoană tânără. Prin urmare, manifestările de depresie sunt percepute ca o vârstă de tranziție și lăsate fără atenția cuvenită.
Psihoterapeuții practicieni indică pubertatea ca fiind unul dintre motivele care pot declanșa un episod depresiv datorită restructurării hormonale a organismului. Aceste schimbări afectează întregul sistem neuroendocrin al organismului, iar un fond hormonal instabil poate provoca tulburări somatice și modificări psihice. Pe baza acestui factor de risc, există o relație directă și inversă între depresie și pubertate.
În cazul unei legături directe, la riscul de a dezvolta disforie premenstruală, o formă severă a sindromului premenstrual, pot exista regrese de sănătate mintală.
În cazul inversării, tulburarea depresivă dezvoltată în sine poate provoca dereglări hormonale.
Se observă următoarele tulburări :
- Un ciclu menstrual normal se formează mai târziu decât la colegele de sex feminin — la 15-17 ani în loc de 12-14 ani;
- apare dismenoreea — neregularitatea menstruației;
- amenoree — dispariția menstruației.
Restructurarea hormonală nu este singura cauză posibilă a apariției tulburărilor depresive. Printre acestea se numără și :
- Intrarea treptată în lumea adulților — copiii încep să realizeze că realitățile cu care sunt obișnuiți nu corespund cu cele care îi așteaptă în viitor, că lumea este destul de nedreaptă și că, cu cât o persoană devine mai mare, cu atât mai multe pretenții i se impun.
- Maximalismul tineresc — în adolescență totul este împărțit în «alb» și «negru», ceea ce generează conflicte cu adulții din jur.
- Conflicte familiale — certurile dintre părinți au un impact semnificativ asupra stării emoționale a adolescentului. Acesta se poate învinovăți pentru ele. De asemenea, critica constantă a copilului și a succeselor sale, care este exprimată de părinți din cele mai bune, în opinia lor, motive, poate zdruncina echilibrul mental al fetei.
- Lipsa de prieteni — în adolescență, menținerea și stabilirea de contacte cu colegii este principala activitate din punctul de vedere al psihologiei vârstei. Eșecurile în acest domeniu duc la crize și la dezvoltarea de tulburări psihice. Adolescentul se simte nedorit și nerevendicat de societate.
- Nemulțumirea față de aspect — adolescentele sunt deosebit de critice față de datele și figura naturală. Apariția din cauza restructurării hormonale imperfecțiunile pielii sau supraponderabilitatea se transformă într-un dezastru. Auto-abuzul constant pentru că nu este suficient de frumoasă, conform societății, duce la dezvoltarea anxietății, a stimei de sine scăzute și a depresiei.
- Mutarea frecventă — detașarea constantă de mediul familiar și de cercul social nu îi permite adolescentului să ia un punct de sprijin și să se simtă confortabil, familiar și în siguranță.
- Hărțuirea — din motive evidente, hărțuirea la școală sau în cartier îl face pe adolescent să sufere și duce la depresie.
- Tensiunea mentală — nu toți copiii consideră că programul școlar este ușor. În același timp, în modelul modern de educație se obișnuiește să se dea copilul la ore suplimentare în cercuri și secții. Adolescentul nu are timp să se odihnească și să facă față încărcăturii, ceea ce are un efect negativ asupra sănătății mintale.
- Dragoste neîmpărtășită sau experiență sexuală nereușită — experiențele de această natură îți consumă multă energie și te fac să te îndoiești de tine însuți. Iar o experiență sexuală proastă poate avea un impact negativ asupra întregii vieți sexuale în viitor. Adolescentele nu sunt întotdeauna pregătite să discute cu cineva, experimentând totul în sine. Emoțiile, care nu găsesc o ieșire, încep să distrugă din interior și pot duce la un episod depresiv.
Tipuri de tulburări la adolescenți
Adolescentele sunt susceptibile la următoarele tipuri de depresie:
- Reactivă — care apare ca răspuns la un eveniment traumatic sau la o suferință emoțională.
- Melancolică — somnul și apetitul se înrăutățesc, nu există motivație sau interes pentru viață. Adolescenta simte în mod constant dorul de casă și se află într-o stare depresivă.
- Tulburare bipolară — se poate manifesta încă din adolescență. Cauzele sunt asociate cu ereditatea și factorii de risc pentru boală.
- Distimia — o tulburare psihică de lungă durată, caracterizată prin pasivitate, tendință la singurătate și probleme de concentrare.
- De la medie la severă — caracterizată de o durată de 6-9 luni. Există o lipsă de interes pentru orice, adolescentul este iritabil, există gânduri de sinucidere și încercări de a le pune în aplicare.
Cum se manifestă — simptome la o fată
Pentru a depista la timp depresia la o adolescentă, trebuie să-i urmărești comportamentul și ceea ce spune. Merită să trageți un semnal de alarmă la următoarele semne :
- stare astenică — oboseală crescută, slăbiciune, tulburări de somn și dureri corporale cu geneză neclară, în special dureri de cap;
- anorexie sau bulimie;
- probleme cu performanțele școlare, mai ales dacă nu au existat înainte. Teama de a merge la școală. Expresii de inutilitate;
- reacții dure la orice critică;
- dispoziție depresivă, lipsă de încredere în sine, nesiguranță excesivă;
- retragere;
- anxietate crescută;
- crize acute de fobii și apariția altora noi;
- lipsă de motivație în orice afacere;
- pierderea interesului pentru socializarea cu prietenii și familia.
De asemenea, orice eveniment traumatic poate declanșa apariția unei tulburări depresive. În cazul unor evenimente tragice în familie, doliu, boli depistate ale adolescentului, trebuie să monitorizați îndeaproape comportamentul acestuia.
Manifestarea prelungită a semnelor (de la 2 săptămâni până la o lună) — un motiv pentru a consulta un specialist.
Ajutor și tratament
Tulburarea depresivă este o boală devastatoare pentru un adolescent care necesită tratament.
Pentru început, este posibil să consultați un medic generalist pentru a exclude bolile somatice și disfuncțiile sistemului endocrin, care pot produce simptome similare.
În cazul în care nu sunt detectate patologii, este necesar să se consulte un psiholog sau un psihiatru pentru copii.
Atunci când vizitați un specialist, este necesar să ascultați opinia copilului. În special pentru fete, este mai bine să alegeți un specialist de sex feminin, deoarece un medic de sex masculin ar putea să nu aibă încredere în problemele sale personale, mai ales dacă acestea sunt legate de îndrăgostire sau de experiența sexuală.
În același timp, dacă după mai multe consultații copilul se simte inconfortabil cu specialistul, este logic să se adreseze altuia, deoarece psihoterapia este un proces foarte individual.
Nevoia de antidepresive este stabilită de un psihiatru, dar acest lucru trebuie făcut cu prudență. Organismul adolescentului este mai susceptibil la schimbări și psihoterapia poate fi suficientă. Medicamentele sunt sugerate în cazurile în care ședințele au eșuat pentru o perioadă semnificativă de timp. Antidepresivele sunt, de asemenea, utilizate în cazurile de comportament aparent suicidar.
Adolescentul care a început un tratament medicamentos trebuie monitorizat îndeaproape. Multe medicamente au efecte secundare care pot agrava simptomele. În astfel de cazuri, medicul trebuie contactat de urgență pentru o eventuală modificare a dozei sau a tipului de medicament.
Conform recomandărilor acceptate, adolescentul ar trebui să se întâlnească cu medicul după începerea tratamentului medicamentos:
- O dată pe săptămână, în primele 4 săptămâni de administrare a medicamentelor.
- O dată la două săptămâni pentru următoarea lună.
- La sfârșitul celei de-a 12-a săptămâni de la începerea tratamentului medicamentos.
- După cum este necesar, dacă există probleme, întrebări sau agravări.
Părinții și familia au, de asemenea, un impact semnificativ asupra tratamentului unei adolescente. În primul rând, aceștia trebuie să îi transmită copilului că sunt alături de fiica lor și că o vor sprijini întotdeauna. Că acceptă boala și că sunt dispuși să ajute la vindecare.
În mod specific se pot face următoarele :
- Arătați înțelegere față de simptomele și comportamentul atipic al copilului, fără a pedepsi adolescenta. Este important să nu uitați că, dacă este deprimată, o face în mod neintenționat și este și ea stresată de situație.
- Încurajați activitatea fizică. Plimbările împreună, găsirea unor sporturi care îl interesează pe copil pot ajuta la ameliorarea simptomelor.
- Încurajați activitatea socială — întâlniri cu prietenii, participarea la evenimente care o interesează pe fată. Vă puteți oferi să-i invitați pe prietenii adolescentei în vizită, astfel încât părinții să se simtă mai confortabil.
- Manifestați interes pentru tratament. Este necesar să vă asigurați că copilul respectă prescripțiile, îndeplinește sarcinile date de psihoterapeut sau psiholog, respectă doza de medicamente. De asemenea, este necesar să se monitorizeze evoluția bolii: înrăutățire și ameliorare.
- Studiați în mod independent informațiile despre depresie în surse verificate. Conștientizarea problemei va ajuta la o mai bună înțelegere a sentimentelor copilului și a rezultatelor tipice ale bolii. De asemenea, este o idee bună să îl încurajați pe adolescent să se informeze. Puteți explora problema împreună cu el sau ea.
Drumul tratamentului pentru depresie este dificil și adesea lung. Trebuie să aveți răbdare și să nu renunțați. De asemenea, nu trebuie să vă învinovățițiți pe dumneavoastră sau pe copilul dumneavoastră pentru ceea ce s-a întâmplat. Se poate întâmpla oricui, indiferent cât de bine stă familia.
Video util
Întrebări și răspunsuri despre depresie în materialul video:
Concluzie
Depresia la o adolescentă este o experiență dificilă pentru copil și pentru familia sa. În calitate de părinți ai unei fiice de 10-15 ani, trebuie să urmăriți îndeaproape orice schimbare în comportamentul și starea de spirit a copilului. Dacă fiica este deprimată pentru o perioadă lungă de timp, prezintă simptome de tulburări de somn și de apetit, își pierde interesul pentru lucrurile care îi plăceau înainte, acesta poate fi un motiv pentru a consulta un specialist.
Merită să începeți cu un medic generalist pentru a exclude cauzele somatice. Dacă nu se găsesc astfel de cauze, ar trebui consultat un psiholog sau un psihiatru pentru copii.
Adolescenții suferă de aceleași tipuri de depresie ca și adulții, iar posibilitatea unor tulburări psihice datorate vârstei lor tinere nu trebuie să fie exclusă.
După contactarea unui specialist, este necesar să se monitorizeze executarea prescripțiilor medicului, evoluția bolii. Este necesar să o sprijiniți pe adolescentă, să-i dați încredere că dificultățile sunt temporare și că împreună pot fi depășite. Principalul lucru de reținut este că adolescentul depinde de părinți și nu lăsați situația să dispară. Fără intervenția rudelor mai în vârstă, depresia adesea nu primește un tratament adecvat.
Un articol util? Evaluați-l
5 / 5. Numărul de evaluări: 1