Starea depresivă în timpul sarcinii este o stare puțin frecventă, dar destul de ușor de înțeles a psihicului viitoarei mame.
Potrivit statisticilor, fiecare a zecea femeie însărcinată a experimentat un episod depresiv în timpul perioadei de purtare a unui copil.
În acest moment, atât corpul, cât și psihicul și viața socială a unei femei suferă schimbări serioase care pot zdruncina chiar și un model de comportament anterior stabil.
Cuprins
Despre ce este vorba?
Depresia este o boală mintală care se manifestă prin modificări ale caracteristicilor neurobiologice ale creierului. Ca urmare, perspectiva și comportamentul pacientului se schimbă. Studii recente arată, de asemenea, că episoadele depresive prelungite la femeile însărcinate afectează predispoziția viitorului copil la boli psihice.
Femeile suferă de depresie mai des decât bărbații. Potrivit statisticilor, aproximativ două treimi dintre pacienții depresivi sunt femei. Într-o zonă specială de risc se află mamele tinere (până la 20 de ani) și femeile însărcinate de peste 40 de ani — în aceste grupe de vârstă riscul de îmbolnăvire, conform unor date, depășește 1:10.
În timpul sarcinii, există riscul de manifestare a instabilității ascunse anterioare a psihicului, care se înmulțește dacă există un istoric de episoade depresive deja experimentate.
Cauzele și mecanismul de dezvoltare la femeile însărcinate
Până în prezent, cea mai răspândită teorie monoamină a depresiei.
Aceasta spune că sub influența anumitor factori (despre ei mai jos) în creier există o încălcare a sintezei normale a monoaminelor — substanțe care sunt responsabile pentru reglarea normală a comportamentului și a psihicului.
Principalii «vinovați» ai simptomelor depresive includ serotonina, norepinefrina și dopamina.
Serotonina este numită în mod convențional «substanța fericirii», dar rolul acestui neurotransmițător este mult mai larg. Sinteza și captarea sa normală de către receptorii cerebrali este responsabilă de senzația de sațietate, de un somn stabil și sănătos, de vigoarea și de capacitatea de a trăi emoții.
Norepinefrina are un efect de stimulare asupra creierului. Reglează ritmul cardiac, activitatea organelor interne și este responsabilă pentru punerea în aplicare normală a reacțiilor comportamentale la influențele mediului. Dacă producția de noradrenalină este perturbată, persoana devine letargică, reacția sa este amorțită, reacționează slab la lumea exterioară, scufundată în experiențe interne.
Dopamina este un «hormon condiționat al plăcerii rapide». Spectrul său de acțiune este la fel de larg ca și cel al serotoninei, dar principalul semn al perturbării dopaminei în timpul depresiei este incapacitatea de a se bucura de lucruri simple care înainte aduceau bucurie. Pacienții încetează să mai distingă gustul alimentelor, să mai simtă o sațietate plăcută, nu mai răspund la glume și umor, activitățile anterioare își pierd sensul pentru ei.
Până în prezent, teoria monoaminei a fost criticată și revizuită și au fost identificați noi factori care pot afecta starea de bine a pacienților depresivi. Cu toate acestea, cele trei substanțe menționate mai sus rămân «nucleul» simptomatologiei depresive, care reprezintă principalul obiectiv al tratamentului.
Fiziologic
Depresia care apare în absența unor factori psihosociali externi aparenți se numește endogenă. Ea apare ca răspuns la insuficiența organelor și sistemelor.
Principalele cauze ale depresiei endogene sunt bolile neurologice, tulburările endocrine și modificările în compoziția sângelui ca urmare a intoxicației sau a eșecului organelor interne.
În timpul sarcinii, o femeie suferă modificări hormonale grave. Orice «restructurare» globală este un stres pentru organism. Ca urmare a modificărilor fondului hormonal poate apărea o stare depresivă endogenă și chiar și o femeie prosperă, care așteaptă cu bucurie nașterea unui copil, va experimenta o suferință psihologică severă.
De asemenea, sarcina provoacă o schimbare în compoziția sângelui din corpul mamei. Deficiența de vitamine, anemia, toxicoza sunt factori de depresie.
În cele din urmă, un număr de mame însărcinate în perioada de purtare a fătului este o încălcare a funcției renale, care provoacă vârfuri ale tensiunii arteriale și modificări ale tonusului pereților vaselor de sânge. Lipsa circulației cerebrale este, de asemenea, un factor în apariția bolii.
Psihologic
Atunci când așteaptă un copil, femeile se confruntă cu o serie de îngrijorări și anxietăți. Mamele care se află într-un mediu nefavorabil — în condiții de instabilitate financiară, fără sprijinul rudelor, fără soț sau cu relații familiale nesănătoase — se află într-o poziție specială.
Sarcina neplanificată, riscul de a da naștere unui copil cu patologie afectează, de asemenea, starea psihologică și provoacă depresia reactivă — acesta este numele bolii, care a apărut ca răspuns la îngrijorările interne grave.
Factori de risc
La factorii de risc crescut de depresie la femeile însărcinate se numără un curs greoi al sarcinii, toxicoza, episoadele depresive suferite anterior sau prezența tulburărilor de spectru afectiv în familia apropiată a femeii. Izolarea și comportamentul sedentar, precum spitalizarea, au, de asemenea, un impact negativ.
Manifestări
În diferite stadii ale sarcinii, nu numai fondul hormonal al femeii se schimbă, ci și atitudinea acesteia față de starea sa. În funcție de aceasta, factorii care provoacă depresia se pot schimba.
Primul trimestru (primii termeni)
În primul trimestru, o femeie poate să nu fie conștientă că este însărcinată. Ea duce o viață socială fără să anticipeze nașterea copilului sau să o ia în considerare în planurile sale.
Odată cu vestea sarcinii, în funcție de situație, viitoarea mamă decide dacă va păstra copilul .
Adesea, o astfel de alegere emoțională și responsabilă devine un declanșator al depresiei reactive.
În plus, femeia simte primele schimbări în organism. Toxicoza are un efect deosebit de grav.
Poate exista letargie, apatie, indiferență față de starea ei, insomnie sau somn excesiv, schimbări de dispoziție.
Al doilea
În al doilea trimestru, femeia trece prin procesul de realizare a ei însăși ca viitoare mamă și își rearanjează mental planurile pentru viața viitoare. Pentru unele, acest lucru poate însemna abandonarea obiceiurilor și ambițiilor anterioare.
Corpul începe să se schimbe. Abdomenul apare, sânii se măresc și poate începe o umflătură severă. Schimbările de dispoziție, de apetit, de preferințe gustative și de rutină zilnică pot duce la ideea că propria viață nu-i mai aparține femeii. Depresia este însoțită de depresie, dispoziție scăzută, anxietate, iritabilitate. Pot apărea obiceiuri proaste.
Al treilea
În al treilea trimestru, o femeie se așteaptă ca bebelușul să sosească. În mod normal, acesta este un sentiment de nerăbdare plină de bucurie, dar în cazul depresiei este un sentiment de așteptare chinuitoare. Femeia simte un organism diferit în interior, îi poate fi teamă de travaliu, îi poate fi teamă de responsabilitatea care vine.
Experiența fizică de a purta un copil poate deveni insuportabilă. Durerile musculare, durerile de spate, creșterea dramatică a greutății, zdruncinăturile din interiorul abdomenului — dacă este primul travaliu pentru o femeie, toate aceste manifestări ale procesului natural pot deveni chinuitoare și terifiante. În acest trimestru, riscul de reacții psihotice și sinucigașe este cel mai mare.
Consecințe posibile
Cea mai gravă consecință a depresiei este sinuciderea. O femeie însărcinată poate decide să se sinucidă sau să-și ucidă copilul nenăscut.
Uneori, astfel de gânduri se transformă în depresie postpartum severă, în uciderea nou-născutului sau în abandon.
O altă consecință gravă poate fi sinuciderea ascunsă sau uciderea ascunsă a unui copil. O femeie poate începe să consume alcool, droguri, să folosească în mod deliberat substanțe toxice, să se priveze de hrană, de somn, să se mutileze, să ia parte în mod deliberat la activități riscante și traumatizante.
Printre altele, depresia însăși are un impact asupra viitorului copil. Copiii născuți din mame care au trecut printr-un episod depresiv sunt mai predispuși la tulburări psihice și dependențe.
De la cine și când să cereți ajutor?
Dacă semnele tulburării sunt stabile timp de două săptămâni și tind să se înrăutățească, este important să solicitați ajutor cât mai curând posibil. Adesea, pacienții depresivi sunt incapabili să facă acest lucru pe cont propriu — ei consideră că a se urî, a se simți obosit și a nu avea energie este perfect normal.
Adesea, în loc să caute ajutor, aceștia se angajează în autoironie — dând vina pe ei înșiși pentru lene, lipsă de perspective și pentru faptul că și-au distrus viața. Este foarte important ca persoanele din anturajul apropiat să fie informate cu privire la astfel de simptome, care vor ajuta la găsirea de ajutor.
De obicei, în cadrul consultației femeilor există un psiholog care va ajuta la înțelegerea gravității afecțiunii într-un anumit caz și va emite recomandările necesare. Dacă acest lucru nu ajută sau dacă se observă semne psihotice grave (iluzii, încercări de a se răni pe sine sau pe viitorul copil, refuzul de a mânca, consumul de alcool sau alte substanțe toxice), atunci este nevoie de ajutorul unui psihoterapeut sau psihiatru.
Puteți găsi ajutor calificat gratuit la dispensarul psiho-neurologic din localitatea de reședință, contactați un specialist privat sau sunați la linia de asistență telefonică — specialiștii vă vor sfătui cum să organizați cel mai bine ajutorul într-o astfel de situație.
Cum să faceți față afecțiunii?
Există multe modalități de a atenua simptomele depresive. Este mai bine ca utilizarea lor să fie supravegheată de un medic.
Ajutor medical și metode de tratament
Pentru ameliorarea stării depresive, se folosește un complex de medicamente.
Antidepresive, tranchilizante, neuroleptice, normotimice — complexul este selectat de un specialist în funcție de gravitatea afecțiunii și de simptomele predominante .
Astăzi există medicamente care pot fi utilizate în siguranță în timpul sarcinii, dar dacă viitoarea mamă are o psihoză severă, propria viață și sănătatea ei rămân o prioritate.
Ce se poate face pentru a vă ajuta pe cont propriu?
Planificarea familială informată este recomandată pentru prevenirea stării depresive . În cazul în care există factori de risc, se recomandă să găsiți în prealabil un specialist care să vă ajute cu situația dificilă din timpul sarcinii, iar înainte de aceasta să vă ajute să găsiți puncte de resurse, să vă gândiți și să acceptați situația în avans.
Pentru ameliorarea pe termen scurt a simptomelor depresive ușoare, sunt potrivite meditația, plimbările regulate la soare, o dietă echilibrată și o monitorizare medicală atentă în timpul fiecărui trimestru.
Sfatul psihologului pentru acceptarea și ieșirea din situație
Dacă o femeie a decis să părăsească copilul, dar situația ei este precară și instabilă, merită să ne amintim că nu este singură. În primul rând, ea are rude, prieteni, cunoștințe, colegi, vecini — o mulțime de oameni printre care cu siguranță vor exista inimi deschise, gata să o ajute.
În plus, puteți apela la ajutorul statului, al asociațiilor de femei sau al fundațiilor care oferă sprijin (inclusiv psihologic, moral și prietenos) viitoarelor mame aflate în situații dificile.
Și regula principală: înainte de a avea grijă de copil, este necesar să aveți grijă de voi înșivă. Dacă mama se află într-o stare critică, ar trebui mai întâi să o ajutați să se recupereze și apoi să așteptați de la ea responsabilitate și îngrijire părintească.
Video pe această temă
Depresia în timpul sarcinii este discutată în acest videoclip:
Concluzie
Depresia la femeile gravide este o boală gravă care poate avea un impact negativ asupra vieții întregii familii. Pentru a evita consecințele nefericite, femeia are nevoie de sensibilitate, de sprijin, iar la primele simptome ale bolii — de ajutor profesional.
Un articol util? Evaluați-l
5 / 5. Număr de evaluări: 1