Frecventarea grădiniței este atât una dintre cele mai semnificative, cât și una dintre cele mai dificile etape în dezvoltarea fiecărui copil.
În familiar, ani de formare a mediului este brusc schimbări complexe — o cameră nouă, absența rudelor și prietenilor, străini, un program clar al zilei, cerințe stricte pentru comportament.
Toți acești factori provoacă în mod natural o stare de stres, iar pentru a se obișnui cu condițiile fundamental diferite ale vieții de zi cu zi, este nevoie de o anumită perioadă de timp și de un efort considerabil nu numai din partea copilului, ci și din partea adulților, a părinților și a îngrijitorilor.
În procesul de adaptare, copilul poate dobândi trăsături de personalitate care nu erau tipice pentru el/ea înainte, natura temporară sau pe termen lung a manifestării lor depinde de caracteristicile individuale de dezvoltare.
Pentru ca procesul de adaptare să fie mai puțin distructiv, părinții și îngrijitorii trebuie nu numai să urmeze recomandările speciale, ci și să cunoască și să înțeleagă particularitățile procesului de adaptare, precum și să țină cont de caracteristicile individuale ale fiecărui copil.
- Vârsta în prima grupă mai mică
- Probleme caracteristice ale obișnuinței
- Scheme
- Prezentați copilul la grădiniță în avans
- Vizite comune la grupă
- Contact cu educatoarea
- Ritual de despărțire
Cuprins
Vârsta în prima grupă mai mică
Grupa 1-a de grădiniță este un mediu special de dezvoltare pentru copiii cu vârsta de 2-3 ani. În conformitate cu caracteristicile de vârstă ale copiilor, aici sunt create condiții optime pentru dezvoltarea favorabilă, cuprinzătoare și armonioasă a acestora — sunt introduse noi tipuri de activități și clase speciale, care sunt atât practice, cât și contribuie la dezvoltarea funcțiilor mentale superioare.
Fiecare elev de grădiniță trece prin trei etape de adaptare la noile condiții de viață.
- Prima etapă este cea mai dificilă atât pentru copil, cât și pentru părinte. Bebelușii devin irascibili și plângăcioși. Ei nu vor să se despartă de modul obișnuit de viață. Mulți se revoltă, încearcă să-și apere opinia personală, refuză să se conformeze regulilor propuse. Acesta este un moment în care nu numai starea de instabilitate emoțională, ci și slăbirea organismului. Bebelușii dorm fără odihnă, refuză să mănânce, adesea se îmbolnăvesc.
- A doua etapă este caracterizată de instabilitate. Bebelușul încrezător în sine, fericit și, se pare, deja adaptat, mâine poate reveni la ceea ce este obișnuit pentru prima fază a comportamentului de adaptare. Copiii se încearcă pe ei înșiși, își determină interesele, compară mediul de acasă cu cel oferit de instituția de învățământ preșcolar. Cu cât experiența din grădină este mai reușită, cu atât este mai puțin probabil să apară reacții negative la stimuli.
- Cea de-a treia etapă completează procesul de adaptare. Starea psihofizică a copilului este complet normalizată, acesta acceptă cu ușurință faptul că este obligat să meargă la grădiniță, nu mai protestează și nu mai face crize de furie — încearcă să găsească avantajele rămânerii în grupă, întrucât este imposibil să facă altfel.
Durata fiecărei etape de adaptare depinde de caracteristicile individuale ale copilului, de eforturile părinților și ale celor care îl îngrijesc. Dacă copilul este pregătit din timp, se găsește în condiții confortabile, cu o atitudine prietenoasă din partea celorlalți, are posibilitatea de a face activitatea sa preferată și are succes, procesul de adaptare nu va dura mult, nu va provoca reacții emoționale violente și alte simptome negative.
Probleme caracteristice ale obișnuinței
Capacitățile de adaptare ale unui copil de vârstă fragedă sunt limitate, astfel încât trecerea bruscă a copilului într-o nouă situație socială de dezvoltare, șederea prelungită într-o stare de stres poate duce la tulburări emoționale grave.
Copiii de 2-3 ani se caracterizează prin emotivitate, impresionabilitate.
Ei tind să se contamineze rapid cu emoții atât pozitive, cât și negative, să imite acțiunile celorlalți. Dificultățile asociate cu adaptarea în această etapă de vârstă se datorează trăsăturilor specifice vârstei.
Copiii de 2-3 ani sunt greu de obișnuit cu anumite reguli de comportament, de dezvoltat o atitudine adecvată față de interdicții. Bebelușii testează cu sârguință limitele a ceea ce este permis. Apare conștiința de sine — copilul își poate da seama că este capabil să influențeze ceea ce se întâmplă în jurul său, așa că dă dovadă de voință, își recâștigă independența, devine mai activ și mai independent.
Începe să fie interesat de comunicare, de jocuri cu alți adulți și cu colegii. În același timp, copilul se confruntă cu prima experiență de interacțiune cu un grup, de a face parte dintr-un colectiv.
Scheme
Practica a permis elaborarea unor scheme de adaptare a copiilor la grupa 1 de grădiniță. Ce reguli să urmeze — să aleagă un părinte, care, ca nimeni altcineva, cunoaște trăsăturile de caracter ale copilului său, poate anticipa reacția acestuia la ceea ce se întâmplă.
Prezentați copilul la grădiniță în avans
Puteți lua copilul cu dvs. în momentul depunerii cererii de înscriere sau țineți companie unui prieten apropiat care deja duce copilul la aceeași grădiniță.
Avantajul acestei abordări constă în familiarizarea timpurie cu teritoriul, iar pericolul este reprezentat de posibila anxietate a copilului.
Un loc necunoscut poate speria, alarma, supăra — el va fi bucuros să îl părăsească, și este ușor de ghicit cum se va comporta copilul la prima vizită la grupă.
Vizite comune la grupă
În primele zile, mulți părinți preferă să nu-și lase copilul singur într-un mediu nou:
- să se plimbe cu ei prin cameră;
- să se uite la dulapul copilului, la pat;
- să se joace cu ei.
Pe de o parte, copilul se simte cu siguranță mai încrezător, dar, pe de altă parte, astfel de acțiuni pot duce la respingerea de către ceilalți copii. În plus, prin dispariția ulterioară, părintele îl poate supăra și mai mult pe copil.
Contact cu educatoarea
Fiecare copil ar trebui să știe că va exista întotdeauna ajutor și sprijin în persoana tutorelui.
Un contact stabilit cu persoana care se ocupă de copil îl va ajuta pe acesta să se adapteze mai repede și mai ușor, dar dacă copilul solicită prea multă atenție, adultul va fi nevoit să se retragă pentru a acorda timp altora. Acest lucru va duce, evident, la frustrare sau la un acces de furie în toată regula.
Ritual de despărțire
Dând copilul la grădiniță, este important să-i spui cuvinte de adio, să-i urezi o zi bună, să-i permiți să se bucure de contactul corporal.
Partea pozitivă a unui astfel de ritual este că bebelușul va fi mai optimist în legătură cu viitoarea distracție, cea negativă — dacă, de exemplu, părintele întârzie la serviciu sau nu poate acorda suficient timp pentru a spune la revedere, copilul va fi irascibil pentru restul zilei.
Fiecare recomandare are, în mod natural, atât argumente pro și contra.
Pentru a determina cât de practic va fi sfatul, ar trebui să vă uitați mai atent la copilul însuși :
- cum reacționează el;
- atitudinea sa;
- dorințele personale;
- nevoile sale;
- obiceiurile.
Dacă, de exemplu, un copil nu se simte confortabil cu contactul corporal demonstrativ, nu trebuie să insistați asupra unui la revedere lung și blând. Acesta este cel mai frecvent model comportamental pentru băieți.
Sfaturi și recomandări pentru ușurare
În primul rând, părintele ar trebui să pregătească moral copilul pentru a merge la grădiniță — spuneți-i că acolo va fi multă distracție, interesant, că va putea să-și facă prieteni adevărați, să învețe, să învețe ceva nou.
Este recomandabil să creșteți treptat timpul de ședere în grup, încercați să nu lăsați copilul ultimul cu debutul serii. În timpul perioadei de adaptare este important ca copilul să aibă în apropiere o amintire de acasă — poate fi o jucărie preferată, o fotografie memorabilă sau orice alt lucru mic asociat cu părinții.
Este important să vorbiți cu copilul în drum spre casă după grădiniță — întrebați-l cum a decurs ziua, ce lucruri noi a învățat, cu cine s-a împrietenit, ce i-a plăcut. La sfârșit de săptămână ar trebui să acordați suficientă atenție copilului dumneavoastră. De asemenea, este foarte recomandat să evitați, dacă este posibil, transferul la o altă grădiniță, mai ales în perioada de adaptare.
Un educator este un adult care este în contact direct cu copiii pe tot parcursul zilei. Este educatorul care trebuie să :
- Să se îngrijească neobosit de bunăstarea fiecărui copil;
- să recunoască dificultățile în timp util;
- ajută la depășirea acestora;
- oferă asistență și sprijin adecvat — oferă diferite tipuri de activități;
- să încurajeze inițiativa;
- să demonstreze modalități de rezolvare a situațiilor conflictuale;
- să fie binevoitori.
Caracteristicile unui proces finalizat cu succes
Atunci când copilul este complet adaptat la noile condiții de viață, părinții și îngrijitorii pot observa semnele caracteristice.
Printre acestea :
- Acceptarea regulilor de comportament, a regimului zilei;
- interacțiunea activă cu ceilalți;
- bună dispoziție predominantă;
- absența capriciilor, a lăcrimării, a agresivității;
- includerea în activitățile comune;
- sănătate bună, somn normal, apetit sănătos.
Copilul care se adaptează se simte confortabil, este vizibil din exterior cu ochiul liber. Copilul nu-și mai face griji, începe să se bucure de mersul la grădiniță.
Greșeli ale părinților și îngrijitorilor
Mulți părinți și educatori, fără să-și dea seama, împiedică un curs favorabil de adaptare a copilului la grădiniță. Printre principalele greșeli se numără :
- Atitudinea inițial greșită de a frecventa grădinița — crearea unei imagini prea idealizate sau, dimpotrivă, poziționarea grădiniței ca mijloc de intimidare a copiilor neascultători;
- dispariția bruscă a mamei — lipsa unui ritual de rămas bun;
- despărțiri excesiv de lungi de un părinte;
- șederea prelungită la grădiniță în timpul perioadei de adaptare;
- rutină de acasă necorespunzătoare pentru grădiniță;
- preluări rapide;
- vizite nesistematice.
Principala greșeală pe care o fac părinții și educatorii este aceea de a devaloriza importanța perioadei de adaptare și de a fi dezinteresați de buna desfășurare a acesteia.
Video util
Sfaturi de la un psiholog privind pregătirea copilului pentru grădiniță:
Concluzie
Obișnuirea cu grădinița este un proces dificil nu numai pentru copiii înșiși, ci și pentru adulți, toți participanții la procesul educațional.
Pentru a facilita adaptarea la noile condiții, este necesar să se țină cont de caracteristicile individuale ale copilului, să se asigure că se ascultă dorințele sale, să se ia în considerare interesele, să se noteze în timp util manifestările negative și să se ia măsuri adecvate pentru a elimina sau a reduce concentrarea acestora.
Un articol util? Evaluați
0 / 5. Numărul de evaluări: 0