Confabulare — amintiri care nu s-au întâmplat niciodată

Confabulația este o amintire falsă, în adevărul căreia o persoană care suferă de o tulburare de memorie este sigură. Astfel de amintiri pot fi atât evenimente și fapte înfrumusețate și alterate, cât și fapte care nu s-au întâmplat niciodată.

Sindromul tulburărilor de memorie indică tulburări ale sistemului nervos, cum ar fi amnezia. Această afecțiune neobișnuită poate fi corectată și tratată cu medicamente și psihoterapie.

Confabulare: ce este — o boală, o abatere sau o normă? Luați în considerare cauzele, simptomele și tratamentul acesteia.

Ce este confabulația

konfabulyaciya-chto-eto-2352827

Confabulația este unul dintre tipurile de paramnezie — tulburări de memorie. Termenul de confabulare provine din cuvântul latin care înseamnă «a vorbi, a povesti».

O persoană care suferă de această tulburare poate experimenta emoții și senzații false. De exemplu, în urmă cu 10 ani, în viața pacientului a avut loc un eveniment vesel și semnificativ. În prezent, el sau ea poate experimenta emoții pozitive și poate fi convins că acest eveniment s-a petrecut recent.

O altă manifestare este încrederea în realitatea unor evenimente care nu s-au întâmplat în realitate. De exemplu, un pacient a auzit o poveste interesantă, al cărei personaj principal era o anumită persoană. După un timp, el devine pe deplin convins că această poveste i s-a întâmplat lui. În unele cazuri, pacienții își dovedesc «justețea» într-un mod agresiv. Cel mai adesea, acest lucru se întâmplă atunci când ascultătorul cunoaște adevărul și încearcă să-i transmită adversarului că se înșeală.

Un semn caracteristic al confabulației este confuzia cu privire la date. Unele amintiri false apar la persoanele sănătoase, de exemplu, atunci când un vis este confundat cu realitatea. Dacă acest fenomen este rar în viață și vă dați seama că este posibil să vă înșelați, este prea devreme să vă faceți griji. În cazul unei tulburări de personalitate, o persoană este complet sigură că are dreptate și nu acceptă punctul de vedere al altor persoane.

Confabulațiile sunt caracteristice persoanelor cu amnezie progresivă. Evoluția bolii pare să «șteargă» evenimentele din memorie, astfel încât creierul este forțat să «umple golurile» cu imagini nou create. Confabulațiile și pseudoreminiscențele nu trebuie confundate. Cea de-a doua definiție denotă umplerea golurilor din memorie cu evenimente reale care i s-au întâmplat unei persoane. Adică, cazurile din viață își schimbă locul, iar pacientul este pierdut în timp, conștiința sa este transferată în trecut.

carl-kalbaum-2948830

Confabulația este, în cuvinte simple, o încălcare a integrității memoriei. Fenomenul a fost descoperit în 1866 de Carl Ludwig Kalbaum, un psihiatru german. Pe parcursul dezvoltării psihologiei și psihiatriei, specialiștii au studiat mai profund ce este confabulația.

Clasificare

Confabulația este considerată în psihologie ca fiind un simptom al bolii mintale. Tulburările de memorie și amintirile false sunt clasificate în funcție de conținut și de origine.

În ceea ce privește conținutul

vyslushivanie-vydumok-9985828

Clasificarea confabulației în funcție de conținut constă în trei subtipuri ale fenomenului.

  1. Ecumenică. Se concluzionează în transferul evenimentelor în trecut. Pacienții care suferă de confabulații ecumenice își pierd ideile adecvate despre timp. Ei sunt confuzi cu privire la propria vârstă, așteaptă o întâlnire în prezent cu tovarăși de mult decedați, uneori cad în copilărie.
  2. Mnemotehnică. Pacientul inventează evenimente în prezent. De exemplu, pretinde că nu a mâncat borș la prânz, ci gâscă și mere.
  3. Fantastic. Trăsături caracteristice — ficțiuni și fantezii, umplerea golurilor din memorie cu evenimente care nu s-au întâmplat în realitate. De exemplu, un bărbat nu a servit niciodată în armată, dar povestește cum a primit gradul de general. O altă manifestare este un «scenariu rescris». De exemplu, o femeie a fost îndrăgostită, dar a rămas singură. În Sindromul Confabulației Fantastice, ea este sigură că s-a căsătorit.

De origine

neadekvatnaya-reakciya-7501408

După origine, confuziile se împart în 5 subtipuri. În principiu, ele nu sunt asociate cu tulburări de memorie, dar duc la tulburări.

  1. Delirante. Pacientul recită idei delirante, cade în stări asemănătoare. De exemplu, se consideră un animal și își demonstrează obiceiurile, președinte și propune un plan de a construi o navă spațială.
  2. Induși. Astfel de confabulații se manifestă ca răspuns la un stimul extern. De exemplu, unei persoane i se pune o întrebare, iar aceasta reacționează inadecvat la aceasta.
  3. Înlocuitori. Pacientul gândește rezultatul evenimentelor, înlocuiește unele amintiri cu altele.
  4. Onirice. Exprimată ca reacție la experiența psihozei.
  5. Expansiv. În termeni simpli, confabulația expansivă reprezintă megalomania și simptomele care o însoțesc. De exemplu, dorința de a-i subjuga pe ceilalți, de a domina și de a dicta propria voință.

Exemple de confabulare

primery-konfabulyacii-8291696

Confabulația este un fenomen cu multiple fațete luat în considerare în psihologie. Manifestările sale se regăsesc la persoanele sănătoase, fără a fi însă cauza unor boli psihice grave.

O astfel de manifestare minoră este uitarea. De exemplu, în timpul unei conversații cu un prieten ați uitat că urma să mergeți acasă să luați lapte. Dar merită să treceți pragul casei, deoarece amintirea laptelui apare imediat în memorie. Sau ați povestit despre un eveniment mai multor cunoștințe, iar apoi începeți să vorbiți despre el în mod repetat cu una dintre aceste cunoștințe. El se oprește din povestit, dar vi se pare că această conversație are loc pentru prima dată.

O manifestare frecventă sunt iluziile, din cauza cărora visul pare să devină realitate. Visele pot fi destul de realiste, așa că memoria le poartă în viața reală. De exemplu, ați visat că în dulapul dumneavoastră se află un pulover roșu. În realitate, în dulapul dumneavoastră nu există deloc lucruri de culoare roșie, dar dimineața începe o căutare amănunțită. Realizarea faptului că a fost un vis vine puțin mai târziu.

Cel mai faimos exemplu de confabulare în studiul acestui fenomen este povestea unui pacient de la spitalul de boli mintale Highland. Bărbatul era convins că este un agent secret al guvernului. El se afla într-o misiune de recuperare a unor planuri secrete ale catacombelor. Afectarea memoriei era atât de vie încât pacientul inventa pe parcurs detalii incredibile din viața «agentului». Infirmierii erau atât de impresionați de aceste povești încât au început chiar să le creadă. Mai târziu, însă, s-a descoperit că agentul era schizofrenic. Confabulația era un simptom al bolii.

În viață, există confabulații trecătoare care nu înseamnă nimic. Creierul este conceput în așa fel încât uneori uită unele informații. Acest lucru se întâmplă cel mai adesea cu memoria pe termen scurt. De exemplu, v-ați dus la magazin să cumpărați făină, dar ați cumpărat în schimb un coș întreg de alimente. Când ajungeți acasă, vreți să strigați: «Făină!». Uneori, oamenii merg la magazin de mai multe ori, uitând de fiecare dată de ce au mers.

Cauzele confuziilor

Confabulația și cauzele sale au fost studiate încă de la descoperirea acestui fenomen. Oamenii de știință au reușit să dea un răspuns la întrebarea de ce se formează această tulburare de memorie.

Memoria umană are o funcție de reconstrucție neobișnuită. Aceasta înseamnă că creierul reconstruiește o memorie a cărei integritate a fost compromisă. Dacă procesul de reconstrucție este suspendat din cauza insuficienței informațiilor care au fost pierdute, noi date sunt plasate în locul lor.

dovercivost-2302909

Unii oameni de știință consideră că motivele formării confuziilor sunt trăsăturile de personalitate:

  • credulitatea;
  • sugestibilitatea;
  • faptul de a fi în centrul atenției și de a tânji după aceasta.

Amintirile false sunt create pentru a le eclipsa pe cele vechi, mai puțin interesante.

Alți experți, însă, identifică motive destul de valide pentru dezvoltarea abaterilor în memorie:

  • Leziuni organice ale sistemului nervos central;
  • tulburări psihice ale personalității;
  • stare de intoxicație cu alcool sau droguri, confuzie a gândurilor;
  • situație traumatizantă pentru psihic.

Printre leziunile organice ale SNC se numără leziunile cerebrale, diferitele stadii ale bolii Alzheimer, accidentul vascular cerebral ischemic etc. Cele mai frecvente tulburări psihiatrice: schizofrenia, psihoza, tulburarea bipolară.

Intoxicația este cea mai «ușoară» cale de a te pierde în propria memorie. Este singura cauză pe care o persoană și-o provoacă singură. O situație psihotraumatică apare, de obicei, în mod spontan și neașteptat. Poate fi o traumă fizică care schimbă complet viața, moartea unei persoane dragi, pierderea unui copil. Pentru fiecare individ există o limită, în interiorul căreia psihicul rămâne normal.

Simptomele

simptomy-konfabulyacii-2814029

Confabulația se manifestă atunci când o persoană povestește anumite evenimente. Acestea pot fi povești din propria lor viață, povești despre alte persoane sau fapte istorice. Principalul simptom este că minte fără să vrea.

Dacă confabulațiile sunt de natură fantastică, este ușor de recunoscut acest simptom. Un interlocutor sănătos va remarca înfrumusețarea evidentă sau faptele inexistente. De exemplu, «bolnavul» poate susține că a jucat în filmul «Spider-Man», iar ieri a mers de mână cu Mary-Jane.

În cazul în care simptomele se manifestă prin denaturarea unor fapte despre viața lor, în limitele rațiunii, doar o persoană apropiată poate observa. De exemplu, «pacientul» povestește unei noi cunoștințe cum a plecat recent într-o excursie, deși de fapt nu s-a întâmplat așa ceva. Interlocutorul nu-și va da seama că povestea este o minciună neintenționată.

Atunci când comunicați cu cei dragi, în special cu persoanele în vârstă, ar trebui să fiți întotdeauna atenți la poveștile lor. Confabulațiile peste 60 de ani indică debutul demenței, al bolii Alzheimer, al amneziei și al altor boli mintale. Distorsionarea intenționată a informațiilor nu indică anomalii.

Diagnostic

diagnostika-konfabuliacii-9481080

Atunci când se diagnostichează confabulația, nu este suficient să se observe pur și simplu o inconsecvență sau ceva neobișnuit în cuvintele pacientului. Deoarece fenomenul este începutul unei boli mintale sau o consecință a unei traume, «pacientul» necesită un tratament suplimentar. Diagnosticul se realizează în mai multe etape:

  1. Colectarea istoricului medical.
  2. Interviu clinic.
  3. Examinarea activității de memorie.

La colectarea anamnezei, se formează o biografie și este mai bine să fie compilată din cuvintele rudelor apropiate, deoarece pacientul însuși înfrumusețează sau modifică evenimentele.

Conversația este necesară pentru ca specialistul să determine natura confabulațiilor. Acest lucru este important în alegerea tratamentului.

Un test de memorie constă în diferite teste și sarcini pe care le efectuează pacientul. Cele mai frecvente dintre acestea sunt:

  • metoda de reamintire — pacientului i se cere să povestească un fapt istoric cunoscut;
  • metoda recunoașterii — parcurgerea diferitelor imagini repetitive pentru a determina capacitatea de memorare.

Există și alte metode de diagnosticare. Deoarece confuziile sunt clasificate în mai multe subtipuri, fiecare pacient este selectat pentru un program individual.

Tratament

pravilnyi-rezhim-sna-4086363

Confabulația, caracteristică persoanelor sănătoase, nu necesită corecție și tratament. Aceasta este o afecțiune rară care nu afectează în niciun fel viața obișnuită.

Cu toate acestea, acele confabulații care indică boli, este important să se identifice și să se consulte un specialist.

Tratamentul constă în mai multe etape și include, de obicei:

  • psihoterapie;
  • normalizarea alimentației și a somnului;
  • evitarea situațiilor care provoacă o izbucnire a emoțiilor vii;
  • psihocorecția;
  • medicație.

Dacă în procesul de diagnosticare se constată că pacientul suferă de o boală psihică, tratamentul este prescris în funcție de această boală.

4 exerciții pentru antrenarea memoriei

Deoarece confuziile sunt inerente, inclusiv la persoanele sănătoase, antrenamentul regulat al memoriei nu este de prisos. Dintre numeroasele exerciții, se remarcă 4 metode eficiente.

  1. Pentru primul exercițiu veți avea nevoie de o foaie de hârtie cu imaginea a 10 animale, insecte, păsări diferite. După un minut de observație, întoarceți foaia și încercați să scrieți numele tuturor celor pe care le-ați reținut.
  2. Al doilea exercițiu poate fi făcut cu orice ocazie. Când vă aflați într-un loc, alegeți un obiect, studiați-l timp de aproximativ un minut și întoarceți-vă. Rețineți toate detaliile obiectului, culoarea, textura, scopul său. De fiecare dată, alegeți obiecte mai complexe.
  3. Al treilea exercițiu este mai util în încăperi noi. Intrați în cameră, priviți în jur și apoi ieșiți. Amintiți-vă cât mai multe obiecte care se aflau acolo.
  4. Al patrulea exercițiu este puțin mai dificil decât cele anterioare. Luați o bucată de hârtie și scrieți numerele de la 0 la 9 în 2 rânduri. Sub fiecare număr scrieți numele unui animal sau al unei păsări. Puteți folosi un șablon ca acesta:
0 1 2 3 4
iepure lup vacă papagal crocodil
5 6 7 8 9
pui șarpe rechin pisică urs

În decurs de un minut studiați ce este scris, întoarceți și reproduceți ceea ce ați memorat. Dacă soluția este reușită, puteți amesteca numerele. Aceste exerciții sunt simple și nu necesită mult timp, așa că nu este dificil să acordați atenție dezvoltării memoriei.

Prevenție

Antrenamentul memoriei este o modalitate excelentă de a vă înveseli timpul liber. Ca măsură preventivă, vă puteți angaja în consolidarea și extinderea volumului de memorie. Câteva reguli suplimentare vă vor ajuta să evitați formarea timpurie a confabulațiilor:

  • Abținerea de la consumul de orice băuturi alcoolice;
  • menținerea unui somn sănătos și a unui regim nutrițional;
  • evitați să luați medicamente fără prescripție medicală.

Nu este dificil să urmați aceste recomandări, dar practica arată că mulți oameni pur și simplu nu vor să aibă grijă de sănătatea lor.

Concluzie

Așadar, confuziile sunt împărțite în trei mari grupe.

Primul — tulburări minore rare de memorie la persoanele sănătoase, care nu indică anomalii. Al doilea — tulburări de memorie ca simptom al unei boli mintale. Și a treia — tulburări de memorie ca o consecință a unei traume fizice sau psihologice.

Atunci când comunicați cu cei dragi, fiți întotdeauna atenți dacă se observă mai des neconcordanțe în povestirile lor. Ajutorul în timp util poate preveni dezvoltarea unor boli.

Nu uitați de voi înșivă — prevenția și exercițiile pentru întărirea memoriei contribuie la o sănătate mai bună.

Data ultimei actualizări: 12-21-2023