Grădinița este o etapă indispensabilă în viața fiecărui copil. Vizitarea grupului este necesară pentru o dezvoltare cuprinzătoare, armonioasă, dar nu toți copiii experimentează calm procesul de adaptare la noile condiții.
Aflându-se într-un loc necunoscut, cu oameni necunoscuți, ei sunt, de asemenea, obligați să îndeplinească anumite cerințe, să respecte rutina zilnică.
Adaptarea deosebit de acută este în acele cazuri în care copilul este limitat în independență, își restrânge activitatea, inițiativa. Relația de tip autoritar cu copilul duce la numeroase conflicte, jigniri, stres.
Astfel, o adaptare deficitară poate cauza probleme nu numai la nivelul sănătății fizice, ci și la cel al sănătății mintale. Atât părinții, cât și îngrijitorii trebuie să adopte o abordare individuală în comunicarea cu copilul, să fie conștienți de particularitățile adaptării, de consecințele negative și de modalitățile de prevenire a acestora.
Cuprins
Principalele dificultăți de comportament
La vârsta de 3 ani, fiecare copil caută să își apere drepturile la independență.
El își dă seama că este o persoană separată, cu propriile sale dorințe și nevoi, voință, care, dacă este necesar, ar trebui să fie arătată, demonstrată celorlalți.
În același timp, comportamentul copiilor se opune adesea cerințelor, așteptărilor și solicitărilor adulților.
Negativismul caracteristic acestei vârste îl obligă pe copil să acționeze contrar dorințelor sale. Copilul refuză să îndeplinească o cerere nu pentru că nu vrea, ci pentru că i s-a cerut.
Motivul principal al activității este de a face contrariul. Negativismul este selectiv — copilul refuză să se supună doar anumitor persoane. Copilul poate refuza să acționeze și pentru că este ocupat în acel moment cu treburi mai interesante.
Încăpățânarea este o altă caracteristică a unui copil de trei ani. El începe să insiste asupra unui lucru nu pentru că și-l dorește cu ardoare, ci pentru că are dreptul să îl ceară, la fel ca adulții. În grădiniță apare adesea stropiri impersonale — opoziția față de condiții, față de modul de viață în general.
Fiecare copil mic de 3 ani se străduiește să facă independent chiar și ceea ce nu știe să facă. Comportamentul copilului este predominant de natură protestatară, ceea ce provoacă adesea certuri cu ceilalți. Copilul de 3 ani devalorizează vechile atașamente față de lucruri, oameni, reguli de comportament. Poate pierde valoarea chiar și a jucăriilor preferate recent.
Schemele de obișnuință
Fiecare părinte stabilește în mod independent ce schemă de adaptare a copilului la grădiniță să respecte.
Unii preferă să dea copilul la grupă pentru câteva ore, alții — dimpotrivă, cred că lăsarea copilului pentru întreaga zi deodată va aduce rezultate mai pozitive. Cu toate acestea, în practică se dovedește că fiecare copil are nevoie de o abordare individuală.
Cele mai productive abordări se dovedesc a fi :
- un ritual de rămas bun;
- prezența unui simbol de reamintire;
- rămânerea împreună în grup, etc.
Fiecare elev de grădiniță este o persoană individuală.
Prin urmare, una și aceeași măsură luată de părinți poate fi atât benefică, cât și dăunătoare. Este important să se ia în considerare trăsăturile de caracter, experiența anterioară, să se evalueze reacția copilului la prezența în grup și mulți alți factori.
Ce ar trebui să facă părinții și îngrijitorii?
Adulții sunt în măsură să se asigure că șederea în grup nu provoacă disconfort și teamă copilului. În primul rând, părintele ar trebui să încerce să formeze emoții exclusiv pozitive cu privire la grădiniță, să nu sperie copilul că un comportament rău va fi cu siguranță pedepsit prin participarea la grup.
În fiecare zi, în procesul de adaptare, este important să îi spuneți copilului fapte adevărate — când ziua se va încheia, el va aștepta o excursie la cinema sau achiziționarea dulciurilor preferate. Capriciile copilului trebuie tratate cu răbdare și înțelegere.
Aproape fiecare copil plânge și se supără atunci când își ia rămas bun. Pentru a face procesul mai ușor, ar trebui să îi permiteți copilului să ia o jucărie preferată sau orice alt lucru care este asociat cu casa.
Hainele și încălțămintea trebuie să fie confortabile, astfel încât copilul să nu întâmpine dificultăți atunci când se îmbracă pentru o plimbare. Cu cât bebelușului îi este mai ușor să își satisfacă nevoile, cu atât mai ușor va tolera separarea de mama.
De fiecare dată când părintele scoate copilul din grup, părintele trebuie să arate un interes real pentru timpul petrecut în grup. Copilul va fi fericit să împărtășească experiența, impresiile, emoțiile. Cu cât părintele este mai interesat de viața copilului, cu atât mai ușor și mai repede se va putea obișnui cu noile condiții de viață.
Educatoarea este, de asemenea, în măsură să influențeze cursul adaptării la grădiniță. Pentru ca fiecare copil să se simtă confortabil, este important să-i acorde atenția cuvenită la timp. Niciun copil nu trebuie să se simtă inutil, lipsit, superfluu. Profesorul este persoana care are obligația de a asigura condiții favorabile pentru viața și dezvoltarea fiecărui elev din grupă.
Sfaturi de la Komarovsky
Majoritatea copiilor încep să frecventeze grădinița la vârsta de trei ani. Perioada de adaptare la grădiniță este adesea însoțită de plâns sau de crize de furie. Pentru a scăpa sau a minimiza reacțiile negative, este important să înțelegem de ce copilul nu vrea să meargă la grădiniță și să-l ajutăm să depășească această barieră.
Cel mai important motiv pentru atitudinea negativă a unui copil față de grădiniță este legat de separare.
El nu vrea să se despartă de mama sa (supraprotecție) .
- copilul se teme să nu fie lăsat singur, să nu fie luat de acasă;
- îi este teamă de echipă și de noua instituție;
- se simte singur și nu poate stabili contacte nici cu îngrijitorul, nici cu colegii.
Unii bebeluși se adaptează rapid la noile condiții, alții nu se pot obișnui cu ele nici după câteva luni. Este important să se pregătească din timp copilul pentru a merge la grădiniță, astfel încât lacrimile la despărțire să nu se transforme în ore de isterie.
Komarovsky sfătuiește :
- Pentru a minimiza stresul, obișnuirea cu grădinița trebuie să fie treptată;
- un cerc larg de dialog, prezența unei experiențe relevante;
- discuții despre ziua trecută;
este necesar să lăudăm copilul pentru primele sale realizări, să evaluăm pozitiv munca creativă depusă. Acest lucru îl va ajuta pe copil să se simtă mai încrezător și mai de succes.
Grădinița este văzută ca un factor pozitiv care contribuie la dezvoltarea deplină a copilului și la creșterea sa adecvată. Viața colectivă îl învață pe copil să comunice cu colegii și adulții, astfel încât, în timp, îi va fi mai ușor să studieze la școală și să construiască relații cu alte persoane.
Feedback din partea părinților
Dificultățile de adaptare sunt întâmpinate de majoritatea copiilor. Părinții în căutare de răspunsuri devin vizitatori frecvenți ai tuturor tipurilor de forumuri, participă activ la discuții și își împărtășesc experiențele unii cu alții.
Citiți mai multe recenzii aici, aici și aici.
Ce înseamnă o perioadă de tranziție reușită?
Un copil adaptat cu succes îndeplinește anumiți parametri. Printre aceștia :
- Imunitate la boli, sănătate bună;
- emoții pozitive;
- prietenie cu colegii;
- contactul direct cu persoana de îngrijire;
- demonstrarea emoțiilor pozitive de la frecventarea grădiniței, etc.
Un copil adaptat cu succes la grădiniță nu este irascibil dimineața, împărtășește cu ușurință cu părinții experiența dobândită, se străduiește să fie cel mai bun, are succes în grupă.
Greșeli
Principala greșeală pe care o fac majoritatea părinților de copii de trei ani este neglijarea ritualului de rămas bun. Copilul nu trebuie să înțeleagă întâmplător, să observe că mama nu mai este prin preajmă. Dacă părintele dispare imperceptibil, copilul are anumite temeri, frici. El începe să perceapă faptul că pleacă la grădiniță ca pe o amenințare directă.
A lăsa imediat copilul în grup este, de asemenea, nepotrivit. Frecventarea grădiniței trebuie să înceapă treptat. De asemenea, este important să se respecte o anumită rutină zilnică cu mult înainte de prima călătorie la grădiniță. Copilul ar trebui să se obișnuiască cu cerințele speciale, să învețe să le îndeplinească fără a fi capricios.
Este important să îi acordați copilului dumneavoastră dreptul de a alege ce să poarte și ce jucării să aducă. Un copil independent de trei ani va aprecia oportunitatea de a lua inițiativa.
Principala greșeală a educatoarelor de grădiniță este dorința lor de a acorda atenție fiecărui copil prin toate mijloacele. Fiecare copil are nevoie de o atenție individuală, dar este mult mai greu de realizat acest lucru în practică decât se imaginează.
Dacă un copil stă într-un colț, nu comunică cu nimeni, nu se joacă — nu înseamnă că adultul nu trebuie să se îndepărteze de el cu un pas. Hiper-părinirea excesivă va duce la faptul că bebelușul va începe să se contrasteze cu ceilalți, sperând în favoarea educatorului pentru tot felul de abateri.
Pro și contra
Adaptarea la grădiniță în trei ani se suprapune peste criza de vârstă, astfel încât procesul de obișnuire să dureze mai mult, este mai dificil.
Atât adulții, cât și îngrijitorii se pot confrunta cu tot felul de dificultăți, a căror rezolvare necesită o abordare individuală pentru fiecare copil.
Pe de altă parte, cu cât copilul se obișnuiește mai repede cu grădinița, cu atât mai bine va putea face față cerințelor care i se impun.
Un copil adaptat cu succes va găsi cu ușurință un limbaj comun cu colegii, fără teamă de a se încerca în diferite tipuri de activități.
Concluzie
Frecventarea grădiniței la vârsta de 3 ani este un proces dificil de obișnuire cu noile condiții, care necesită un efort din partea tuturor participanților la procesul educațional. Copilul ar trebui să se simtă confortabil și încrezător — numai atunci șederea în grup se va transforma dintr-o încercare într-o plăcere cu drepturi depline
Un articol util? Evaluați-l
0 / 5. Numărul de evaluări: 0