Trăsăturile individual-psihologice ale personalității sunt proprietăți unice înnăscute și dobândite, care reprezintă condițiile activității mentale a unei persoane și determină specificul desfășurării oricărei activități. Cu cuvinte simple, acestea sunt fundamentele, mecanismele, legile de funcționare a psihicului unei persoane individuale. Să analizăm în detaliu ce sunt trăsăturile individual-psihologice și să luăm în considerare manifestările lor.
Cuprins
Cum se manifestă trăsăturile psihologice individuale ale unei persoane
Psihologia studiază legile generale și individuale de formare și dezvoltare a psihicului. De altfel, acestea sunt studiate nu numai de psihologie, ci și de filosofie și sociologie. Prima (legile generale), de exemplu, include teoria crizelor de vârstă, conceptul de mecanisme de apărare psihologică. La al doilea — idei despre formarea caracteristicilor individuale-psihologice. La ce se referă acestea? Caracteristicile individual-psihologice ale personalității includ temperamentul, caracterul și trăsăturile sale individuale, abilitățile, sfera emoțional-volitivă.
Cum și în ce se manifestă caracteristicile individual-psihologice? Da, în toate. De exemplu, modul în care reacționăm la unele evenimente sau modul în care spunem o poveste este direct legat de temperament. Colericii se lasă pradă emoțiilor, gesticulează mult. Flegmaticii reținuți, sunt atenți la detalii, evaluează obiectiv situația. Cu toate acestea, am luat deja un pic de avânt. Haideți să analizăm mai în detaliu fiecare dintre principalele caracteristici individuale, inclusiv temperamentul.
Interesant! O secțiune specială a psihologiei — psihologia diferențială sau psihologia diferențelor individuale — se ocupă cu studiul caracteristicilor psihologice individuale. Aceasta explică de ce în aceleași situații oamenii se comportă diferit, de ce în aceleași condiții cresc copii cu un viitor complet diferit etc.
Temperament
Temperamentul este un tip de sistem nervos, o caracteristică înnăscută. Este un set de proprietăți psihofizice ale personalității, care determină specificitatea desfășurării activității. Ritmul, viteza, intensitatea reacțiilor — toate acestea depind de temperament. Să aruncăm o privire mai atentă asupra tipurilor de temperamente și apoi asupra proprietăților lor.
Tipuri de temperament după Hipocrate
Hipocrate a fost primul care a vorbit despre temperamente. El a identificat patru tipuri de personalitate în funcție de ce fluid predomină la o persoană:
- Choli (bilă). Acestea sunt persoane mobile și uneori agitate. Se disting prin schimbări bruște de dispoziție și sociabilitate, transformându-se în obsesie.
- Flegma (mucus). Acestea sunt persoane calme, judicioase, lente.
- Melan choli (bilă neagră). Sunt pesimiști, în declin și se caracterizează prin indecizie.
- Sangwa (sânge). Sunt oameni activi și perseverenți, care obțin întotdeauna ceea ce vor. Sunt lideri înnăscuți.
De atunci, s-au făcut multe cercetări, au existat diferite clasificări ale temperamentelor, dar această tipologie este încă luată ca bază. Este adevărat, nimeni nu mai vorbește despre predominanța fluidelor, iar denumirile s-au schimbat puțin. Studiul temperamentelor se desfășoară în jurul reacțiilor de excitație și de inhibiție. Iar persoana principală în această teorie este considerată a fi I.P. Pavlov.
Temperamentul în psihologia modernă
În psihologia modernă, se folosește următoarea clasificare a temperamentelor:
- Coleric. Tip puternic, agil, instabil. Se spune despre ei că sunt genul de persoană care pornește din senin. Adevărat, la fel de repede colericul se răcește. Și nu doar se răcește, ci uită cauza certei, faptul neplăcut. Prin urmare, este dificil să rezolvi neînțelegerile cu colericii. Colericii au calități de lider, dar intemperanța și emotivitatea îi împiedică să obțină un rezultat stabil în viață.
- Sanguini. Tip mobil, echilibrat, puternic. Procesele de excitație și inhibiție se desfășoară rapid, dar nu se reflectă atât de strălucitor în starea de spirit, ca la melancolici. Sanguinul intră mai mult în umor. Pot fi numiți retractabili. Se caracterizează prin capacități ridicate de adaptare, flexibilitate, sociabilitate. Sunt persoane pozitive și active, care știu să găsească o abordare pentru fiecare persoană, au caracteristici de lider. Sanguinul nu tolerează plictiseala și monotonia. Se caracterizează prin viteză și forță ridicată în desfășurarea activităților.
- Flegmatic. Tip puternic, echilibrat, imobil. Reacția de excitație este slabă. Flegmaticii se caracterizează prin reținere și raționament, care uneori trece la plictiseală. Acest executiv și cei mai responsabili lucrători, dar în viața de zi cu zi cu flegmaticii dificil. El este zgârcit în emoții, nu poate empatiza, prudent și pasiv. Nu-i plac surprizele, experimentele, noutățile. Reținerea, rezistența sa la stres și echidistanța sunt uneori luate de ceilalți drept indiferență. Flegmaticului nu-i plac schimbările de activitate.
- Melancolic. Un tip slab, dezechilibrat, mobil. Ca și colericul, starea lui de spirit este în permanență săritoare, dar predomină nuanțele negative. Acesta este un tip pasiv, nesigur, vulnerabil. Obosește repede, se adaptează prost la schimbări. În același timp, aceștia sunt cei mai sufletiști și empatici oameni, cu o lume interioară bogată și interesantă.
Psihologii notează că în forma sa pură nu se regăsește în niciun temperament. Asta este mai des la o persoană mixtă 2 sau 3 tipuri.
În plus, psihologia modernă se bazează pe tipologia temperamentelor C.G. Jung. El a identificat două tipuri: extrovertiții și introvertiții. Primii își îndreaptă energia spre lumea exterioară, al doilea — în lumea interioară. Extrovertiții au o nevoie mai acută de contacte sociale și de muncă în grup decât introvertiții. Aceștia din urmă sunt înclinați spre izolare. Acest lucru este legat de faptul că introvertiții au o sensibilitate mai mare la stimulii externi. Extrovertiții sunt mai stabili, așa că au nevoie de influențe emoționale puternice care să-i excite.
Interesant! Există și alte tipologii de temperamente, de exemplu, clasificarea lui Galen, teoria lui E. Kretschmer.
Proprietăți
Echilibrul, mobilitatea, forța — acestea sunt proprietățile temperamentului. Despre aceasta am menționat deja, dar există și alte proprietăți. Să le analizăm mai în detaliu:
- sensibilitate (sensitivity) — reacție la impactul minim al unui stimul;
- reactivitate (reactivity) — intensitatea reacției emoționale la stimuli;
- activitate (activity) — activitate în relațiile interpersonale, la desfășurarea activităților;
- ritmul reacțiilor — viteza de mișcare, de vorbire, de gândire, de desfășurare a activității;
- mobilitate (plasticitate/rigiditate) — viteza de adaptare la condiții schimbătoare.
Să prezentăm portretele temperamentelor prin intermediul tabelului, unde «+» reprezintă un nivel ridicat, iar «-» — un nivel scăzut al oricărei proprietăți.
| Sensibilitate | Reactivitate | Reactivitate | Ritmul reacțiilor | Mobilitate | |
|---|---|---|---|---|---|
| Coleric | – | + | + | + | + |
| Sanguină | – | + | + | + | + |
| Flegmatic | – | – | + | – | – |
| Melancolic | + | – | – | – | – |
În plus, atunci când se iau în considerare temperamentele, este obișnuit să se studieze focalizarea atenției. La colerici concentrarea este lentă (de tip distrat), la sangvin — concentrare rapidă, la flegmatici — lentă, la melancolici atenția este instabilă (obosesc repede, multe distrageri).
Important! Caracteristicile temperamentului trebuie luate în considerare în procesul de învățare, la angajare și în construirea relațiilor cu ceilalți. De compatibilitatea temperamentelor depinde climatul psihologic din familie, din colectivul de muncă, din clasă, din grup.
Caracterul
Caracterul este un complex de trăsături de personalitate dobândite. Nu-i credeți pe cei care spun: «Eu am un astfel de caracter» sau «Nu ne-am potrivit caracterele». Spre deosebire de temperament, caracterul poate fi schimbat.
Pentru început, haideți să definim conceptul. Caracter — un set de proprietăți stabile ale personalității, care determină comportamentul și reacțiile unei persoane și atitudinea sa față de ceilalți și față de sine. Și acum să sortăm câteva clasificări ale caracterului.
Clasificări
З. Freud, în cadrul teoriei sale privind dezvoltarea psihosexuală a personalității, a distins astfel de tipuri de caracter:
- Oral. Aceasta este o persoană iritabilă, predispusă la supraalimentare, abuz de alcool, fumat și alte dependențe. Printre persoanele de acest tip există reprezentanți a două subspecii: pasiv-oral și oral-agresiv. Primii se caracterizează prin naivitate, sugestibilitate și încredere. Cei de-al doilea se caracterizează prin cinism, manifestă adesea agresivitate, sete de putere, au tendința de a manipula oamenii.
- Anal. Sunt persoane excesiv de pedante, secretoase, predispuse la acaparare. Ca și în cazul caracterului oral, aici există două subtipuri: anal-holding și anal-pushing. Persoanele din primul tip sunt caracterizate de lăcomie, încăpățânare. Persoanele din cel de-al doilea tip se caracterizează prin instabilitate emoțională și dorință agresivă de conducere.
- Falic. Oamenii de acest tip încearcă să-și demonstreze masculinitatea/feminitatea cât mai mult posibil în orice lucru. Și nu în cele mai bune forme: insolență, scorțoșenie, libidinozitate. Aceștia sunt oameni ai extremelor. Fie că se urăsc, fie că se adoră; fie că își păstrează fidelitatea, fie că se angajează în mod regulat în legături ocazionale; fie că sunt excesiv de prudenți, fie că duc un stil de viață dezlănțuit și periculos, etc.
- Genital. Potrivit lui Freud, acesta este tipul optim, sănătos de caracter. Se caracterizează printr-un nivel ridicat de rezistență la stres, capacități adaptative dezvoltate, sociabilitate, deschidere, activitate. Astfel de persoane obțin succese în toate domeniile vieții și știu să se mulțumească singure.
Un alt psihanalist, Alexander Loewen, a numit astfel de tipuri de caractere:
- Oral. Aceștia sunt oameni care depind de opiniile altora, se tem de a fi respinși, abandonați. În fiecare minut cer atenție pentru ei înșiși, așteptând cuvinte de dragoste. Cu toate acestea, ei nu știu cum să ofere căldură.
- Masochist. Acestea sunt persoane secretoase, neîncrezătoare și răzbunătoare, predispuse la autopedepsire și auto-vătămare. Sunt obișnuiți să joace rolul de victimă, să sufere. Cei care se află în preajma lor, devin participanți involuntari la unele drame.
- Isteric. Aceștia sunt oameni foarte artistici. Ei nu trăiesc, ci joacă pe scenă. Fiecare dintre cuvintele, reacțiile, gesturile lor sunt clar calibrate și repetate. Cu toate acestea, emotivitatea excesivă îi împiedică să facă și să pună în aplicare planuri pe termen lung. Astfel de oameni au nevoie de emoții, așa că intră constant în unele probleme, devin participanți sau instigatori de scandaluri, bătăi.
- Narcisiști. Aceștia sunt oameni care se ghidează exclusiv după interesele personale. Oamenii pentru ei — instrumente, mijloace de atingere a obiectivelor personale. Narcisistul nu știe să empatizeze, să simpatizeze. El se autoafirmă în detrimentul celorlalți. Nu tolerează singurătatea, deoarece are nevoie să vadă, să audă și să simtă admirația pentru propria persoană.
- Schizoid. Persoane care trăiesc în propria lor lume. În exterior pare că sunt reci, insensibili, indiferenți. Dar nu este așa. În lumea interioară a schizoidului clocotește pasiunile, știe să iubească, să se lase dus de ceva. Dar el nu tolerează «apa» și ceva superficial. Își alege cu grijă prietenii, hobby-urile, munca.
Cred că ați observat că personajele își primesc numele pe un set de calități separate, de conducere. De aceea, uneori, tipurile de caractere sunt numite tipuri de accentuare. Dar haideți să analizăm acest lucru separat.
Fiți atenți! Nu există un caracter rău sau bun. Fiecare persoană are propriile puncte forte și puncte slabe.
Accentuări
Accentuările sunt trăsături de caracter ascuțite. Adică, este vorba de o anumită dizarmonie, în care unele trăsături sunt slab exprimate, iar altele sunt supradezvoltate.
În psihologie, se obișnuiește să se concentreze asupra tipologiei accentuărilor propuse de A.E. Litchko:
- Tipul hipertimic. Acestea sunt persoane descurcărețe, active și sociabile. Își vor face loc peste tot, însă, cu planificarea pe termen lung apar probleme. Predispuși la risc, rareori se gândesc la consecințele acțiunilor lor.
- Tipul cicloid. Viața acestor persoane constă în cicluri: apoi o dispoziție bună, apoi proastă, activitatea este înlocuită de pasivitate, perioada de eficiență crescută trece într-o perioadă de declin etc. Dacă comunicați ocazional cu această persoană, puteți avea impresia că aveți de-a face cu persoane diferite. O fază a ciclului durează 2-4 săptămâni.
- Tipul Labil. Tip imprevizibil și instabil din punct de vedere emoțional. Atitudinile față de sine, față de ceilalți și față de lume sunt direct legate de starea de spirit. Se remarcă o sensibilitate crescută la stimulii externi.
- Tipul astenoneurotic. Tipul anxios, capricios, letargic, predispus la ipohondrie — preocupare excesivă pentru propria sănătate. Astfel de persoane obosesc repede de muncă, de socializare și de alte activități.
- Tip sensibil. Acestea sunt persoane sensibile și impresionabile. Preferă singurătatea, jocurile calme și liniștite, hobby-urile «pentru unul singur». În prezența unor persoane apropiate se comportă relaxat, dar în cercul de persoane necunoscute se disting prin reticență, indecizie.
- Tipul psihastenic. Aceștia sunt persoane anxioase, imaginative, indecise, predispuse la filozofare. Obosesc repede, suferă de schimbări de dispoziție. Adesea intră în sine.
- Tipul schizoid. Aceste persoane construiesc un zid invizibil între ele și lume. Nu manifestă nevoia de contacte sociale, se simt bine singuri. Sunt persoane încăpățânate și hotărâte, cărora nu le place să toarne apă. Le pasă de esența lucrurilor, nu de formă. Cuvintele sunt preferate faptelor.
- Tipul epileptoid. Acesta este un tip pasiv, inflexibil, care este predispus la izbucniri afective. Și în acest caz, afecțiunea durează destul de mult — până la câteva zile. În tot acest timp, o persoană este într-o dispoziție depresivă și caută pe cineva pe care să își descarce furia. Epileptoizii sunt periculoși pentru ceilalți, în timpul izbucnirii sunt capabili de violență.
- Tipul isteroid. Astfel de persoane se disting prin egocentrism. Sunt indiferenți la problemele și interesele altora, tânjesc după o atenție constantă la persoana lor. Sunt predispuși la manipulare și șantaj, inclusiv la tentative demonstrative de sinucidere.
- Tip instabil. Oamenilor de acest tip nu le place să muncească, încearcă să scape de realitate și de responsabilitate în lumea divertismentului, a jocurilor. Nu pot fi singuri. În companii iau poziția de wingman.
- Tipul conformist. Oamenii de acest tip se tem de noutate, nu o percep sub nicio formă. Sunt atașați de lucruri, oameni, muncă, ordine etc. Este nevoie de mult timp pentru a stăpâni într-un mediu nou și cu greu se adaptează la orice schimbare în viață. Într-un grup, este mai probabil ca ei să fie mai degrabă aripa decât liderul.
S-ar putea să fi fost derutat de unele dintre denumiri, deoarece sunt foarte asemănătoare cu denumirile tulburărilor psihice. Nu vă speriați. Accentuarea nu este o patologie. Cu toate acestea, nu poate fi atribuită nici normei. Este o stare limită între normă (caracter armonios, în care toate trăsăturile sunt echilibrate, se compensează reciproc) și patologie (psihopatie). Accentuările trebuie controlate și corectate, dacă este posibil, deoarece sub influența unor factori nefavorabili, ele pot trece în patologie.
Structura
Structura caracterului este reprezentată de grupurile de trăsături conducătoare. În psihologie nu există o clasificare universal acceptată, dar în mod condiționat este posibil să se distingă o astfel de structură a caracterului:
- trăsături emoționale — veselie sau toane, sensibilitate sau insensibilitate;
- волевые черты – решительность и нерешительность, самостоятельность и зависимость, инициативность и пассивность;/li>
- trăsături morale — bunătate și cruzime, ajutor și indiferență, sinceritate și înșelăciune;
- trăsături intelectuale — curiozitate sau indiferență, inteligență sau prostie, ingeniozitate sau confuzie.
În viața de zi cu zi există multe denumiri neoficiale ale caracterelor: caracter slab (cârpă), caracter de oțel (o persoană cu un toiag), fără caracter (o persoană «nici pește, nici carne»). Toate acestea au de-a face cu structura caracterului. Adică, alții observă ce grup de trăsături este mai puternic sau mai slab și pe baza acestui lucru dau un nume întregului personaj. De exemplu, nucleul este înțeles ca fiind calitățile volitive dezvoltate.
Abilități
Abilitățile sunt date înnăscute. Mai exact, de la naștere ni se dau sarcini, iar mai departe condițiile de dezvoltare a omului depind de faptul dacă acestea se transformă sau nu în abilități. Aptitudinile sunt caracteristici anatomice și fiziologice ale sistemului nervos, care servesc drept bază pentru formarea abilităților. Abilitățile sunt proprietăți personale care ajută la obținerea unui succes mai mare în desfășurarea oricărei activități în comparație cu alte persoane.
Abilitățile sunt condiționate biologic (date de natură) și dobândite social (abilități specifice). De altfel, în psihologie se obișnuiește să se distingă astfel de tipuri de abilități:
- Generalități. Vă ajută să reușiți în orice activitate. Exemple de abilități generale: memorie bună, capacitate mare de atenție și agilitate mentală.
- Specializate. Măresc șansele de reușită în stăpânirea unei activități specifice. Exemple: ureche muzicală, gust artistic.
Printre abilitățile specializate se numără următoarele tipuri:
- muzicale,
- artistice,
- sportive,
- literare,
- creative,
- academic,
- intelectual,
- matematică,
- altele.
În funcție de subiectul interacțiunii, se obișnuiește să se distingă astfel de abilități:
- interpersonale — o persoană stabilește cu ușurință contacte sociale;
- obiectuală — o persoană este mai capabilă să interacționeze mai bine cu obiectele decât cu oamenii.
În plus, se disting abilitățile teoretice și practice. În primul caz, o persoană este mai înclinată spre analiză, raționament. În cel de-al doilea caz, o persoană preferă să își realizeze activitatea prin acțiuni active.
În funcție de gradul de dezvoltare, abilitățile sunt reproductive (repetarea experienței, cunoștințelor altcuiva) și inventive (crearea a ceva unic, nou).
Emoții
Emoțiile sunt reacții mentale la anumite evenimente. Reacția emoțională este întotdeauna subiectivă și nu are nimic de-a face cu fapte obiective. Emoțiile sunt legate de nevoile individuale ale unei persoane, precum și de convingeri și experiență.
După tip, emoțiile sunt pozitive și negative. Primele includ bucuria, pasiunea, entuziasmul, credința, optimismul, speranța, satisfacția. La al doilea — plictiseală, iritare, frustrare, anxietate, descurajare, frică, tristețe, emoție.
Psihologul B.I. Dodonov a propus o astfel de clasificare a emoțiilor în funcție de specificul situațiilor în care acestea apar:
- comunicative;
- altruiste;
- praxice (apar după realizarea cu succes a unei idei);
- glorioase (asociate cu nevoia de afirmare de sine);
- pugnetice (apar în situații de risc, de pericol);
- romantice;
- estetic;
- gnostic (legat de dorința de cunoaștere);
- akisitic (asociat cu acumularea, colecționarea);
- hedonist (asociat cu un anumit tip de plăcere).
Emoțiile sunt experiențe situaționale. Ele sunt de scurtă durată. Dacă continuați să experimentați același lucru și după ce situația s-a încheiat, este o emoție. În practică, însă, prima și cea de-a doua sunt adesea identificate.
Will
Voința este capacitatea unei persoane de a-și regla în mod conștient comportamentul și activitatea. Prezența voinței implică depășirea obstacolelor externe și interne în drumul spre obiectiv. Voința se formează până la vârsta de 5-6 ani. Până în acest moment, copilul are doar o activitate involuntară. Dar, treptat, copilul învață să își structureze motivele și dorințele, să depășească dificultățile, să își analizeze gândurile și acțiunile.
Voința se manifestă în trăsături de caracter precum perseverența, determinarea, intenția, independența, curajul, rezistența, performanța, disciplina. Prezența acestor calități se remarcă la nivel cognitiv, emoțional și comportamental.
Concluzie
Caracteristicile individual-psihologice afectează atitudinea unei persoane față de sine și față de lume, percepția lumii și a sa. De trăsăturile individual-psihologice depinde activitatea unei persoane și, în consecință, întregul parcurs de viață. Studiul caracteristicilor individuale-psihologice este cel care ajută o persoană să decidă asupra unei profesii, asupra alegerii traseului de viață. Autodezvoltarea, autorealizarea, auto-realizarea sunt imposibile fără înțelegerea caracteristicilor individuale.
Acum știi ce sunt caracteristicile psihologice individuale ale personalității și realizezi că toate sunt interrelaționate și că cele mai multe dintre ele pot fi corectate.