Calea spre autoperfecționare începe cu procesul de autocunoaștere — capacitatea de a înțelege emoțiile și sentimentele, punctele forte și punctele slabe, motivația. Conștientizarea ne dezvoltă și ne face să avansăm. Ceea ce gândurile și atenția unei persoane determină vectorul vieții sale.
Cuprins
Etapele cunoașterii de sine
Procesul de autocunoaștere este studiul și înțelegerea particularităților propriei structuri mentale și fizice. Începând din copilărie, acest proces nu se încheie pe tot parcursul vieții unei persoane. Cunoașterea de sine se formează pas cu pas, pe măsură ce persoana se familiarizează cu lumea exterioară și cu propriile senzații interioare și reacții corporale.
Cunoașterea de sine este indisolubil legată de autoperfecționare — dorința de a se dezvolta ca persoană și de a obține succesul.
Deși mulți oameni se străduiesc să obțină mai mult în viață, puțini sunt cei care știu că există etape ale cunoașterii de sine.
Cunoașterea de sine
Cunoașterea de sine este prima etapă în descoperirea de sine, care începe încă din copilărie. Copilul se distinge pentru prima dată de lumea din jurul său: se recunoaște într-o oglindă sau într-o fotografie.
Formarea ideii de înfățișare este un proces natural care este în mod necesar prezent în viața fiecărei persoane, dar datorită vârstei fragede se produce în mod inconștient.
Conceptul de sine
Imaginea lui «eu» (sau conceptul de sine) este o reprezentare stabilă a unei persoane despre sine, dezvoltată pe baza propriului comportament în diverse situații de viață sau fictive, inclusiv prin intermediul opiniei altora despre sine. Propriul «eu» poate fi condiționat de o autopercepție adecvată sau inadecvată.
În cel de-al doilea caz, o persoană își creează o imagine fictivă despre sine care intră în conflict cu realitatea (crezând în ea). O imagine de sine adecvată, dimpotrivă, permite unei persoane să se adapteze mai flexibil la lumea din jurul său.
Stima de sine
Percepția individului cu privire la semnificația personalității sale, importanța propriilor activități, recunoașterea meritelor și demeritelor, acceptarea sau respingerea calităților sale — toate acestea sunt componente constitutive ale stimei de sine. Rolul principal în autoevaluarea este jucat de realizările unei persoane și de opinia celorlalți despre ea. Dar principalul criteriu este sistemul de semnificații personale ale unui individ.
Stima de sine implică nu doar cunoașterea diferitelor laturi ale propriei personalități. Este, de asemenea, dezvoltarea unei atitudini față de calitățile, capacitățile, potențialul spiritual și fizic al acestora. Stima de sine este baza pentru autodeterminarea în viață. O stimă de sine adecvată asigură o încredere de sine stabilă și satisfacție morală. O stimă de sine inadecvată este plină de conflicte constante, atât interne, cât și externe.
O stimă de sine sănătoasă presupune o reflecție critică constantă asupra capacităților proprii în circumstanțele vieții. Aceasta include abilitățile de a-și stabili obiective realiste și de a le atinge, capacitatea de a evalua critic propriile gânduri și acțiuni, capacitatea de a cântări argumentele pro și contra și de a analiza cu atenție plauzibilitatea versiunilor și ipotezelor avansate
Teoria conceptului de sine ca etapă a cunoașterii de sine
Gândurile și reprezentarea unei persoane despre sine, locul său în lume, vocația — se numește autoconcept. Acesta este format din două componente: privată (eu personal), care reflectă viziunea individului despre el însuși, și socială (eu social) — ideea pe care o are o persoană despre cum este percepută de ceilalți. Teoria conceptului de sine se bazează pe 2 aspecte: dorința de a atinge armonia cu sine și dorința de a crește stima de sine. Conceptul de sine are 2 direcții:
- obiectiv — modul în care eu (sau alții) mă percep în viața mea actuală;
- dezirabil — cum aș vrea să mă văd sau cum aș vrea ca alții să mă perceapă.
Imaginea dorită este cea la care un individ aspiră să ajungă. Aceasta se poate baza pe o persoană existentă în trecut sau în prezent, care a atins cote impresionante într-un domeniu similar. În timp, distanța dintre imaginea reală și cea dorită se va micșora până când, într-o zi, va dispărea cu totul.
În urmărirea unui ideal, este important să ne recunoaștem pe noi înșine ca individ cu propriile trăsături unice, inclusiv calități pozitive și defecte. Această conștientizare de sine va permite persoanei să avanseze și să crească personal prin dezvoltarea unui egoism sănătos.
Creșterea personală ca etapă a descoperirii de sine
Creșterea personală este un concept în psihologie bazat pe conceptul de natură inerent pozitivă a unei persoane și pe dezvoltarea în continuare a potențialului său interior. În procesul de autoperfecționare, un individ întâlnește oportunități, condiții și evenimente care îl pot apropia sau îndepărta de obiectivul său de viață. În aceste condiții, o persoană face o alegere, ghidată de propriul său sistem de valori.
Ca urmare, personalitatea unei persoane se schimbă în bine: ea învață să-și controleze emoțiile și să-și direcționeze gândurile, și odată cu ele acțiunile sale, în direcția necesară pentru a-și atinge obiectivele.
Etapele temporale ale cunoașterii de sine
Cunoașterea de sine este un proces care durează toată viața, în timpul căruia o persoană se schimbă odată cu lumea din jurul său. Etapele cunoașterii de sine corespund în mod condiționat uneia sau alteia dintre vârstele unei persoane:
- Cunoașterea de sine primară — are loc în copilărie, când un copil învață despre realitatea înconjurătoare și despre lumea sa interioară prin comunicarea cu alte persoane.
- Criza de autocunoaștere primară este caracteristică adolescenței, când opinia tânărului despre sine intră în conflict cu opiniile celorlalți. În același timp, în timpul perioadei de dobândire a primei experiențe de viață, dragostea și înțelegerea părinților și a rudelor, acceptarea lor este extrem de importantă pentru un adolescent. Sprijinul puternic al rudelor în orice demers dă putere și încredere în sine, formând un nucleu interior și ajutând personalitatea imatură să facă primii pași în autodeterminare.
- Cunoașterea de sine secundară. Este o continuare logică a crizei primare și reprezintă o fază activă a cunoașterii de sine. Persoana își formează propria viziune și propriul sistem de valori, rezistent la factorii de influență externă, care acum sunt greu de influențat, iar orice schimbare ulterioară va fi mult mai conștientă și se va baza pe experiența de viață acumulată. Ca urmare a acestor procese, conștiința unei persoane este reorganizată și se dezvoltă propriul plan de viață.
Autodezvoltarea și procesul de autocunoaștere devin mai complicate atunci când există nemulțumire în una dintre sferele vieții: personală, profesională, financiară. Mentalitatea creativă este una dintre cele mai greu de depășit perioade de criză în formarea personalității. O personalitate formată este cea care a depășit în siguranță toate etapele cunoașterii de sine.
Tipuri de autocunoaștere
Metodele, cu ajutorul cărora o persoană se poate explora pe sine, pot fi diferite. În mod condiționat se disting 4 varietăți.
Auto-observarea
Autoobservația sau introspecția este o metodă de cercetare a propriilor procese mentale fără a folosi instrumente speciale, cum ar fi analiza sau comparația. Metoda constă în observarea propriilor sentimente, stări și experiențe ca și cum ar fi din exterior. Este important să se noteze cât mai multe reacții diferite (schimbări succesive de impresii) la stimul.
Aceasta este una dintre metodele obișnuite de autocunoaștere. Ajută la obținerea unei înțelegeri mai profunde a propriilor dorințe și motivații prin urmărirea unor reacții cărora nu le-a acordat anterior nicio atenție. Acordând atenție sentimentelor tale, poți izola gândurile negative pentru a scăpa mai departe de ele, lăsând loc pentru a îndeplini dorințele și nevoile de care îți vorbește insistent vocea interioară.
Autoanaliză
Autoanaliza este o metodă de autoînțelegere prin aprofundarea problemei, cu scopul de a elibera rezervele proprii pentru o rezolvare pozitivă a situației. Dezvoltă capacitatea de a înțelege sarcina la timp și de a trage concluzii eficiente.
Autoanaliza vă permite să lucrați cu aspectele dureroase sau ascunse ale existenței, inclusiv cu cele care au trecut de mult timp la nivelul subconștientului. Cu ajutorul ei, puteți face lumină asupra cauzelor situațiilor recurente în viață, a momentelor problematice în relațiile cu ceilalți.
Mărturisirea de sine
Acest tip de autocunoaștere este un dialog intern în care o persoană își pune în mod conștient întrebările care o preocupă și răspunde sincer la ele. O conversație interioară sinceră cu sine însuși poate fi însoțită de același tip de mișcări, cum ar fi lovirea cu degetele sau cu un obiect pe masă, mersul înainte și înapoi.
Ca urmare a mărturisirii de sine, o persoană ajunge să înțeleagă singura soluție corectă la o situație, inclusiv recunoașterea vinovăției sau a erorii.
În această etapă, este recomandat să găsiți o persoană care să vă asculte și să vă ajute să găsiți un echilibru. Practicile spirituale și fizice, cum ar fi yoga, pot ajuta la calmarea emoțiilor și a corpului.
Comparație
Oamenii au tendința de a se compara cu alții. În același timp, realizările altcuiva par să fie întotdeauna mai importante decât ale lor. O astfel de comparație nu adaugă optimism, dimpotrivă, îi privează pe oameni de motivația pentru o creștere ulterioară.
Comparația ca metodă de autocunoaștere poate funcționa într-un mod pozitiv, fiind un impuls către noi realizări. În acest scop, psihologii recomandă compararea sinelui de astăzi nu cu cei din jur, ci cu sinele din trecut.
O astfel de tehnică vă permite să vă urmăriți propriul progres în timp și inspiră o autoperfecționare continuă.
Concluzie
O dezvoltare personală armonioasă este imposibilă dacă procesul de autodescoperire este inhibat din anumite motive. Este necesar să se aloce timp și energie pentru a lucra asupra propriei persoane. Numai ca urmare a parcurgerii cu succes a tuturor etapelor de autocunoaștere, o persoană are o oportunitate neprețuită de a se schimba în bine pe sine și lumea din jurul său.
Un articol util? Evaluați
5 / 5. Număr de evaluări: 2