Autodeterminarea profesională a personalității

Autodeterminarea profesională este o alegere conștientă a direcției activității de muncă. Este important ca aceasta să fie realizată cu înțelegerea responsabilității pentru realizarea traseului planificat. Alegerea unei profesii este un proces dinamic și în mai multe etape. Pentru a face din viața profesională o parte plăcută a vieții, este necesar să se analizeze în mod regulat acțiunile și rezultatele. Dacă rezultatele intermediare semnalează că este timpul să vă schimbați, nu ar trebui să le ignorați.

Nu vă grăbiți să interpretați sentimentul necesității de a schimba sfera de activitate a propriei slăbiciuni sau a unui capriciu temporar. Periodic, condițiile de viață se schimbă. Reflectăm, ne revizuim obiectivele — toate acestea sunt componente integrale ale unei vieți pline.

Esența autodeterminării profesionale

S. Pryazhnikov, profesor la Departamentul de Psihologie al Universității de Stat Lomonosov din Moscova, a reușit să definească succint fundamentele autodeterminării profesionale. Pryazhnikov. În accepțiunea sa, acestea reprezintă o căutare a semnificațiilor personale în specialitatea aleasă și stăpânită. Acest lucru subliniază încă o dată faptul că, fără un lucru preferat în viață, este dificil să te dezvolți holistic.

Autodeterminarea profesională are o serie de funcții:

• O realizare holistică a caracteristicilor psihice și fizice individuale.
• Analiza și cunoașterea propriilor caracteristici personale (psihologia personalității).
• Acceptarea condițiilor socio-economice de viață existente.
• Studierea diferitelor tipuri de activități, compararea lor, alegerea unui loc în societate.
• Stăpânirea profesiei alese. Formarea criteriilor subiective de evaluare a propriei persoane ca specialist.

De asemenea, este important să se studieze structura autodeterminării profesionale. Variantele sale teoretice sunt multe, dar în practică este adesea acceptată utilizarea dezvoltării lui E. A. Klimov pe baza ideilor psihologului sovietic remarcabil S. L. Rubinstein. Acest model de autodeterminare profesională ne permite să descompunem procesul în trei planuri și să demonstrăm în mod clar valoarea unei orientări profesionale de succes, precum și dependența sa de caracteristicile individului.

Acesta include următoarele componente:

• «Eu pot.» Această parte reflectă aptitudinile, competențele, abilitățile, caracterul și trăsăturile comportamentale.
• «Vrea». Include dorințele, nevoile interioare, motivele, valorile și idealurile.

Există, de asemenea, «Ar trebui». Acestea sunt cerințe externe datorate tendințelor societății și puse în față unei persoane.

Autodeterminarea profesională a elevilor

Pentru prima dată, o persoană face cunoștință cu activitatea de muncă la vârsta preșcolară. Dezvoltarea coordonării mișcărilor și a abilităților motorii fine necesită mult efort din partea copiilor. Treptat, aceștia își dau seama că este necesară acțiunea pentru a obține ceea ce își doresc.

În școala primară, această înțelegere este întărită. În acest scop, se folosesc diferite forme de activitate — jocul, învățarea și munca directă. De asemenea, în această perioadă are loc o cunoaștere a rolurilor sociale, a caracteristicilor comune ale diferitelor specialități.

Autodeterminarea profesională a adolescenților are loc în clasele 5-7. În acest moment, elevii pot deja să explice de ce o profesie îi atrage mai mult decât altele. De asemenea, ei sunt gata să descrie în detaliu îndatoririle, cerințele pe care le pune în față.

Familia și instituțiile de învățământ joacă un rol imens în formarea primelor abilități de muncă și în formarea imaginii diferiților specialiști. De disponibilitatea profesorilor și a părinților de a ajuta la înțelegerea diferitelor sfere ale vieții depinde în mare măsură menținerea interesului pentru acestea.

Autodeterminarea profesională a elevilor din clasele terminale

Elevii din învățământul secundar superior fac pentru prima dată pași serioși în autodeterminarea lor profesională și personală. Ei încep să studieze mai în profunzime domeniul lor de interes la cursurile opționale și la cursurile pregătitoare speciale. Pentru ca alegerea lor să fie bine gândită, este necesară atitudinea atentă a generației mai mari față de ei.

În această perioadă, este important să se ofere o formare completă în materie de orientare profesională, imersiune în mediul diferitelor profesii. În acest scop, se organizează excursii și întâlniri cu reprezentanți ai diferitelor profesii.

Tranziția viitoare de la modul obișnuit de viață la birou la o aprofundare serioasă în domeniul ales reprezintă un stres imens. Este important ca profesorii și psihologii să-i pregătească pe elevii de liceu pentru schimbările viitoare. Ei ar trebui să ajute la autodeterminarea profesională cu ajutorul lecțiilor informative, al conversațiilor individuale.

O mare responsabilitate în această perioadă revine, de asemenea, membrilor familiei viitorilor elevi. Nu ar trebui să refuze să discute cu tinerii pe teme care îi privesc, precum și să își impună propria opinie ca fiind singura corectă. Creați o atmosferă de acceptare, încredere și sprijin. În acest fel, îi veți ajuta pe liceeni să se asigure că își pot realiza propriile imagini ale unui viitor luminos.

Autodeterminare profesională la o vârstă tânără și matură

Dezvoltarea unei persoane ca profesionist nu se încheie odată cu obținerea unei diplome de studii medii sau superioare. După câțiva ani de muncă stabilă într-un anumit domeniu, există adesea o reevaluare a semnificațiilor și a obiectivelor, care poate duce la o schimbare de ocupație.

În psihologie, acest fenomen a fost studiat în detaliu de celebrul psiholog E. F. Zeer. Fiind fondatorul școlii științifice de formare a personalității în mediul profesional și educațional, el a efectuat o serie de studii interesante. Rezultatele multor ani de muncă au dus la concluzii valoroase:

• La vârsta de 27-30 de ani, majoritatea oamenilor se confruntă cu disconfort psihologic legat de muncă. Orice motiv este recunoscut ca fiind valabil, adecvat pentru regândirea autodeterminării profesionale. Rezultatele sale pot fi atât o schimbare a locului de muncă, cât și o schimbare radicală de ocupație.
• După vârsta de 30 de ani, precum și odată cu debutul maturității, oamenii de știință remarcă vârsta cea mai productivă din punct de vedere profesional. Datorită experienței acumulate, a încrederii în sine consolidate, o persoană începe să simtă «optimismul profesional». Din ce în ce mai puține sarcini par irealizabile.

Singurul avertisment pe care cercetătorii îl fac este legat de fenomenul revizuirii distructive a vieții. Pentru a-l evita, este important să observăm nu numai greșelile și eșecurile. Este necesar să se poată aprecia munca proprie, să se evidențieze cele mai mici realizări.

Cultura autodeterminării profesionale

Percepția publică a autodeterminării profesionale a unui individ a suferit schimbări puternice în ultimele două secole. În anii ’20 ai secolului trecut era suficient doar să obții un loc de muncă. În anii ’40 s-a acordat multă atenție evaluării trăsăturilor de personalitate. Pentru prima dată s-a observat că luarea lor în considerare ajută la stabilirea gradului de adecvare profesională. După anii ’70, societatea a trecut la importanța unei abordări individuale a alegerii specialității.

În prezent, o sferă specială — activitatea de orientare profesională — este dedicată studiului autodeterminării profesionale a specialiștilor. Sarcinile sale principale sunt de a ajuta și de a sprijini o persoană în autodeterminare. După rezultatele studiilor psihologice și sociologice, este greu de negat faptul că dezvoltarea societății depinde în mod direct de autorealizarea fiecărei persoane.

Problema autodeterminării profesionale a unui individ

Piața modernă a muncii se schimbă rapid. Acest lucru face ca alegerea unei specialități să fie complexă. Apar în mod constant noi profesii, iar cele care erau populare anterior se transformă puternic sau devin de domeniul trecutului.

Alegând o cale de carieră, toată lumea ar trebui să fie conștientă de consecințele deciziei. Prin urmare, nu trebuie să se neglijeze analiza cererii pentru specialitatea aleasă. Pentru a face acest lucru, merită să studiați tehnologia sa, semnificația în realitățile moderne, să vă familiarizați cu previziunile pentru viitor. Pierderea oportunității de a lucra în profesia aleasă este un stres care va afecta negativ întreaga viață a unei persoane. Prin urmare, nu cedați la iluzii, faceți o alegere pe emoții.

Dezvoltarea personală și autodeterminarea profesională

Autodeterminarea profesională și dezvoltarea personală holistică sunt indisolubil legate între ele. Pe de o parte, activitatea profesională de succes este cea mai importantă componentă a socializării umane, care influențează puternic satisfacția vieții. Cealaltă față a monedei este că, fără un studiu continuu al nevoilor și o dezvoltare personală cuprinzătoare, oamenii nu pot obține succesul în profesia lor.

А. Maslow a subliniat faptul că autoactualizarea unei persoane este direct condiționată de pasiunea pentru muncă. Atunci când o persoană își găsește un loc în societate, îi este mai ușor să se îndrepte spre obiectivele sale. Viața sa este plină de sens și pozitivitate, iar societatea primește un alt membru puternic capabil să stimuleze progresul.

Factorii de autodeterminare profesională a unui individ

Într-o formă condensată, acestea sunt afișate în modelul considerat anterior al lui E. A. Klimov. Să le luăm în considerare mai detaliat. Prima componentă este reprezentată de factorii motivaționali interni:

• Preferințele personale. Aceasta include nevoi, dorințe, motive interne, valori morale.
• Reprezentări ale unui standard de viață confortabil. Include imaginea individuală a viitorului dorit (locul de reședință, dorința de a călători, programul de viață).
• Evaluare proprie a activității de muncă. Percepțiile individuale privind prestigiul și atractivitatea profesiei. Include, de asemenea, reflecții privind complexitatea sarcinilor atribuite, evaluarea subiectivă a perspectivelor.

Autodeterminarea profesională depinde, de asemenea, de o serie de factori externi:

• Statutul social. Stereotipurile formate în gândire sub influența condițiilor de viață din copilărie și adolescență au un impact uriaș. Formarea atitudinii față de muncă depinde de poziția generației mai în vârstă, care, de exemplu, zilnic influențează inconștient imaginea viitorului în gândurile adolescenților.
• Mediu. Aceasta include recomandările deja exprimate de părinți, rude, prieteni.
• Starea pieței muncii. Cererea și popularitatea profesiei joacă un rol semnificativ. Adesea, o alegere eronată a ocupației este o consecință a substituirii unor dorințe reale. O persoană își lasă deoparte propria opinie și trece la prioritățile cunoscuților.

Aici putem adăuga și influența mass-media.

Etapele autodeterminării profesionale

Un model general acceptat pentru descrierea procesului de viață al autodeterminării profesionale este periodizarea lui Donald Sewper. El a identificat cinci etape ale autorealizării personale:

1. Creștere (0-14 ani). Caracterizată de formarea fanteziilor din copilărie, transformându-le în preferințe. Faza finală este reprezentată de autodeterminarea abilităților și evaluarea subiectivă a profesiilor.
2. Explorarea (15-24 ani). Personalitatea se încearcă pe sine în diferite roluri, analizând gradul de satisfacție, posibilitatea de dezvoltare în diferite sfere.
3. Dezvoltarea carierei (25-44). Reprezintă finalul autodeterminării profesionale, elaborarea unui plan de realizare a obiectivelor stabilite.
4. Păstrarea realizărilor (45-64). Individul se dezvoltă în direcția aleasă, păstrând și multiplicând oportunitățile.

A cincea etapă — declin (65 de ani și peste). Are loc o retragere sistematică din activitatea de muncă. O persoană observă munca altora mai mult decât se angajează în propria muncă

Concluzie

Autodeterminarea profesională conștientă dezvoltă punctele forte, ajută la a simți satisfacția muncii depuse, la a ocupa o poziție demnă în societate. O persoană se simte necesară ca membru al societății, este mai ușor să intre în contact. Satisfacția față de munca depusă și bucuria de a putea discuta despre domenii ale vieții care preocupă persoana sunt resurse valoroase de energie.