Algophobia — frica de durere: din ce apare și cum să o tratăm

Algofobia este o frică neobișnuită care apare la o persoană înainte de senzațiile dureroase.

Este un comportament care este deosebit de pronunțat în spitale și în tratamentul stomatologic al pacienților și adesea interferează cu munca medicului.

În cazul acestei fobii, persoana are o teamă anormală și persistentă care depășește frica normală de durere. Algofobia afectează aproximativ 2% dintre femei și 1% dintre bărbați. Pentru prima dată, semnele bolii, se pot manifesta în copilărie, iar după vârsta de 40 de ani — acest lucru se întâmplă atunci când o persoană are boli cronice dureroase.

Cum se numește frica de a experimenta senzații dureroase?

Algofobia este o frică irațională de durere. De fapt, anxietatea poate fi atât de intensă încât un algofob poate experimenta chiar un atac de panică .

Ca urmare, el sau ea poate prezenta: bătăi rapide ale inimii și respirație, tensiune arterială ridicată, tensiune musculară, tremurături, transpirație excesivă și o serie de alte simptome.

Cu cuvinte simple, un algofob suferă de experiența durerii, dar nu de «durerea în sine». Astfel, elementul fobic aici este durerea ca experiență sau senzație.

Important ! Persoana cu algofobie se teme de percepția subiectivă a durerii. Nu există mecanisme specifice pentru a determina prin ce forță durerea va fi cauza, dezvoltarea fricii fobice. Nu este necesar ca persoana să simtă durerea.

Algofobia afectează calitatea vieții și interferează cu activitățile normale de viață. De aceea, este important să se stabilească boala la timp și să se obțină ajutor calificat de la un specialist.

Locul în psihologie și psihiatrie

Algofobia este un domeniu important separat de tratament atât în psihologie, cât și în psihiatrie. Diferența dintre un psiholog și un psihiatru constă în metodele de tratare a acestei afecțiuni. Un psiholog clinician oferă îngrijire psihiatrică, fiind specializat în studiul comportamentului și al proceselor mentale. Psihologii lucrează cu procesele cognitive, comportamentul emoțional și ajută pacienții să își integreze abilitățile pentru a-și îmbunătăți interacțiunile în mediul social personal.

Psihologii pot diagnostica tulburările de sănătate mintală, problemele de comportament și dificultățile de învățare. Aceștia identifică și oferă tratament folosind psihoterapia pentru a ajuta persoanele cu algofobie. În timpul ședințelor de terapie, psihologii lucrează pentru a înțelege cauzele tulburărilor de sănătate mintală.

Spre deosebire de psihiatri, psihologii nu au, în general, pregătire medicală în tratarea acestei tulburări de anxietate și nu pot prescrie medicamente persoanelor care solicită tratament.

Psihiatrii studiază, diagnostichează tulburarea și tratează pacienții cu algofobie . În plus față de psihoterapie, psihiatrii pot trata bolile psihice prin prescrierea de medicamente, deoarece sunt calificați să evalueze atât aspectele mentale, cât și cele fizice ale problemelor psihologice.

Psihiatrii sunt calificați să prescrie medicamente, similar cu modul în care alți medici tratează hipertensiunea arterială sau diabetul. Aceștia sunt capabili să evalueze dacă medicamentele pot ajuta la gestionarea afecțiunii.

Alegerea unui anumit specialist este o alegere individuală și personală. Unii oameni pot alege să consulte doar un psihiatru, iar alții un psiholog, iar unii pacienți le aleg pe amândouă.

Sinonime și termeni înrudiți, asemănările și diferențele lor

Algofobia poate fi confundată cu alte fobii, deoarece este adesea combinată cu alte frici. Pe lângă bolile somatice datorate stresului, se formează și alte boli psihice, cum ar fi depresia.

Dacă această fobie nu este tratată, ea se poate modifica în impulsuri sinucigașe.

Un sinonim pentru cuvântul algofobie este alginofobia. Există mai multe concepte înrudite și conexe :

• hiperalgezie — sensibilitate anormală la durere;
• tripanofobia — teama de injecții;
• thanatofobia — frica de moarte.

Cauze de dezvoltare

Originile și cauzele acestei fobii nu au fost încă investigate pe deplin. Originea poate fi durerea fizică. Experiențele traumatice asociate cu durerea sunt adesea cauza dezvoltării acestei tulburări. Exemplele sunt durerea acută prelungită, tratamentul dureros sau agresiunea.

În practică, este frecvent ca o persoană să fie martoră la suferința unui membru al familiei sau a unui prieten apropiat, ceea ce poate declanșa, de asemenea, algofobia.

În plus, există comorbidități care cresc probabilitatea de a dezvolta această tulburare, cum ar fi tulburarea de durere somatică sau psihosomatică.

Cine este predispus?

Cea mai frecventă predispoziție la algofobie este reprezentată de persoanele care se caracterizează prin :

• Constituție somatică și spirituală;
• predispoziția ereditară la nevroze;
• condiții de viață individuale;
• situația familială;
• un caracter de personalitate cu o lipsă de autonomie și cu o vigilență deosebită;
• repetarea unor evenimente traumatice.

Simptomele

Simptomele algofobiei au tendința de a fi automate și incontrolabile. Ele pot include :

1. Frisoane.
2. Amețeli și greață.
3. Transpirație crescută.
4. Stomac deranjat.
5. Palpitații.
6. Dificultăți de respirație.
7. Creșterea sau scăderea bruscă a tensiunii arteriale.
8. Pupile dilatate.
9. Tremurături la nivelul extremităților.
10. Incapacitatea de a se relaxa.
11. Sentimente iminente de frică.
12. Probleme de concentrare.
13. Modificări ale culorii pielii.
14. Migrenă și dureri de cap.

Caracteristici ale manifestărilor la copii și adolescenți

Specialiștii spun că la copii apariția algofobiei se manifestă adesea ca urmare a unei experiențe negative de intimidare sau de bătaie din partea părinților săi, în același timp își pierde încrederea în lumea înconjurătoare și în persoanele apropiate, ceea ce duce la apariția fobiei.

Important ! Există cazuri în care algofobia la un copil este de natură psihosomatică și este adesea un mijloc de a atrage atenția părinților sau a persoanelor care îl înconjoară.

Caracteristicile de manifestare a algofobiei la un copil :

• puls rapid;
• transpirație;
• respirație confuză;
• senzație de sufocare;
• durere sau disconfort în piept;
• stomac deranjat;
• senzație de amețeală.

Caracteristicile manifestărilor la adulți

Algofobia este mai frecventă la adulții în vârstă care suferă de sindroame de durere cronică. Tipuri comune de durere cronică care contribuie la algofobie la adulți :

• Durerea legată de cancer;
• dureri de cap regulate;
• durere datorată infecțiilor sau bolilor autoimune;
• dureri musculo-scheletice, cum ar fi dureri de spate sau artrită;
• durere neurogenă datorată nervilor deteriorați sau tulburărilor sistemului nervos;
• durerea cauzată de leziuni tisulare, cum ar fi o entorsă, o arsură sau o contuzie.

Diagnostic

Algofobia este dificil de diagnosticat, în special la persoanele cu sindroame de durere cronică . Nu există teste de laborator specifice pentru a diagnostica frica de durere, astfel încât diagnosticul se bazează pe descrierea de către o persoană a simptomelor pe care le experimentează și pe tehnici vizuale.

În mediul clinic, există mai multe tehnici de diagnosticare pentru a determina dacă există o fobie de durere. Acestea permit, de asemenea, cuantificarea intensității acesteia.

Diverse teste psihometrice sunt utilizate pe scară largă. Medicul pune întrebări cu privire la simptomele pe care le experimentează, cu ce frecvență și dacă acestea interferează cu activitățile zilnice. Evaluarea obținută de pacient permite stabilirea unui diagnostic diferențial adecvat și determinarea prezenței sau absenței algofobiei.

Cum pot depăși singur teama?

Odată diagnosticată, o persoană trebuie să își schimbe stilul de viață și să urmeze toate sfaturile medicului curant.

Sfaturi practice de la psihologi :

1. Autohipnoza — are un efect semnificativ asupra tuturor proceselor din organism, atât mentale, cât și somatice, inclusiv asupra stărilor care nu se pretează la o reglare arbitrară sau conștient intenționată.
2. Raționalizarea, este necesar să privim sobru situația merită să ne gândim și să înțelegem că teama personală este exagerată și inexistentă.
3. Mutarea atenției către ceva mai pozitiv.
4. Angajarea în exerciții fizice pentru a vă distrage atenția de la stres.
5. Folosind practica yoga.

Când ar trebui să apelez la un tratament de la un profesionist?

Atunci când se tratează fobiile, nu se recomandă automedicația, ci consultarea unui specialist. Acesta va identifica cauza și va alege un tratament personalizat. Dacă algofobia se exprimă cu simptome vegetative și fizice, psihoterapeutul evaluează gravitatea și durata bolii, poate prescrie plante cu efect sedativ, relaxant.

Important ! Tratamentul medicamentos nu este o parte obligatorie a algofobiei. Medicamentele se prescriu numai atunci când fobia duce la atacuri de panică sau agresivitate severe.

Ce terapii sunt utilizate?

Cele mai cunoscute practici, în rândul psihologilor urmăresc :

1. Psihoterapia . Se identifică cauza fricii. Apoi, terapeutul împreună cu pacientul lucrează asupra cauzei la un nivel profund al subconștientului.
2. Psihocorecția . Medicul simulează situații speciale în care pacientul face față temerilor sale
3. Hipnoza . Specialistul introduce o persoană, aflată în transă, unde impune reacția corectă la stimul.
4. Autoinstruirea . Se efectuează un antrenament regulat, ca urmare, nivelul de stres al pacientului este redus, ceea ce ameliorează starea acestuia.
5. Exercițiu și activitate . Creșterea treptată a nivelului de activitate și exercițiile fizice pot ajuta la reducerea fricii de durere. Exercițiile fizice pot crește substanțele chimice din creierul pacientului care îi îmbunătățesc starea de spirit și îl ajută să facă față mai eficient acestei fobii

Prevenirea apariției sau a exacerbărilor

Nu puteți preveni algofobia, dar puteți reduce riscul de anxietate și durere cronică. Pentru prevenire, experții recomandă :

1. Reduceți consumul de cofeină și alcool.
2. Mențineți un stil de viață sănătos.
3. Renunțarea la fumat.
4. Obiceiuri sănătoase de somn.
5. Exerciții fizice în aer liber.
6. O dietă sănătoasă și echilibrată.
7. Meditație.

Consecințe și prognostic

În cele mai multe cazuri, tratamentul fobiei are ca scop eliminarea durerii reale și a reacțiilor la gândurile despre aceasta .

Majoritatea oamenilor pot gestiona această afecțiune cu o combinație corectă de psihoterapie, exerciții fizice și medicamente.

Acest lucru va necesita aderarea la combinația corectă de tratamente și menținerea unei comunicări strânse cu medicul dumneavoastră.

Concluzie

Frica este o reacție umană comună la un pericol iminent . În unele cazuri, psihicul unei persoane reacționează la cea mai mică senzație neplăcută ca la un semn de daune semnificative și provoacă durere. De aceea, astfel de persoane se vor teme nu numai de operații chirurgicale dificile, ci și de proceduri obișnuite, practic nedureroase, aflându-se astfel în mare pericol din cauza tratamentului intempestiv al unor boli reale.

Un articol util? Evaluați

0 / 5. Numărul de evaluări: 0